Statul paralel, finanțat din Norvegia!

Iata ca, in timp ce in tara „smardoiala sereista” este deja una mai mult decat ostentativa, oamenii lui Eduard Hellvig par pur si simplu anesteziati in urma unei informari colegiale venite de la Budapesta. Acolo unde Janos Lazar, influentul sef de cabinet al premierului Viktor Orban, le-a cerut serviciilor secrete maghiare un amplu raport cu privire la legatura dintre reteaua sorosista din tara vecina si eventuala sponsorizare a acesteia prin intermediul controversatelor granturi norvegiene. Totul facut cu buna stiinta a inaltilor comisari de la Bruxelles.

 

Si cum prin concluziile sintezei intocmite de comunitatea de informatii din Ungaria nu doar ca se confirma aceasta ipoteza, dar se si atragea atentia ca s-a constituit astfel un complex mecanism care reprezinta o grava amenintare la adresa statului ungar, oficialitatile de la Budapesta i-a avertizat si pe factorii de decizie din tarile membre ale Grupului de la Visegrad. Dar si partea romana. Care, culmea, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, stiau de mult acest aspect informativ. Mai ales ca directiile de specialitate din SRI isi facusera treaba, identificand nenumaratele „entitati” ale societatii civile si cele din „zona gri” a  „statului paralel”, care sunt deja racordate la „conducta cu bani” norvegieni. Iar pentru a intelege mai bine dimensiunea acestui fenomen, este suficient sa amintim ca useristul Cristian Ghinea, cel care a venit la prima sedinta a guvernului in slabi, spre extazul unora dintre colegii sai de cabinet a semnat, cu foarte putin timp inainte de incheierea mandatului sau ministerial un „deal” de jumatate de miliard de euro privind proiectele finantate prin … granturi norvegiene.

Raport devastator al serviciilor secrete

Prin intermediul sefului de cabinet Janos Lazar, considerat conducatorul din umbra al tuturor serviciilor secrete din Ungaria, premierul Viktor Orban a cerut comunitatii de informatii o evaluare privind posibilele legaturi dintre societatile miliardarului George Soros si comisarii europeni de la Bruxelles.

 

Totul dupa ce Cabinetul Orban  de la Budapesta a protestat impotriva modului „unilateral” in care granturile norvegiene erau redistribuite doar catre o anume parte a societatii civile, cea care nu face un secret din faptul ca vrea sa rastoarne „din strada” guvernul democrat ales.  Iar concluzia serviciilor secrete maghiare, care cu siguranta va inflama si mai mult spritele oricum agitate ale relatiei dintre Budapesta si Bruxelles a fost nu doar ca „societatea civila” sorosista are „capacitatea de a influenta procesul de luare a deciziilor in cadrul Comisiei Europene”, dar si ca exista o puternica intrepatrundere in finantarea acesteia prin granturile norvegiene. Pentru ca, dupa ce au fost facute dezvaluiri privind sponsorizarea directa de catre George Soros a unor organisme acuzate de catre Guvernul de la Budapesta de actiuni subversive la adresa sigurantei nationale, s-ar fi trecut la „Planul B”, cel de asigurare a finantarii mascate a retelei progresiste prin dirijarea acordarii granturilor norvegiene doar catre anumite proiecte.

Solidari cu Soros

Dupa infiitarea in 1994 a Spatiului Economic European, ulterior s-a semnat si memorandmul de constituire a Zonei de Liber Schimb intre Uniunea Europeana si Asociatia Europeana a Liberului Schimb, prin cele trei state care s-au oferit astfel sa fie solidare financiar cu restul tarilor europene: Norvegia, Islanda si Liechtenstein. Iar in timp Mecanismul Financiar Norvegian a devenit un jucator mai mult decat important pe piata financiara europeana, prin generoasele granturi oferite din postura de „stat donator” unor tari aflate in plin proces de recuperare a diferentelor fata de Occident. Numai ca, desi la inceput toate tarile est-europene se bateau sa obtina o „felie” cat mai mare din „generozitatea” norvegiana, acum s-a ajuns ca statele membre ale „Grupului de la Visegrad” sa ceara stoparea acestor donatii! Totul in urma semnalelor tot mai puternice ca, de fapt, fondurile astronomice puse la bataie sub forma granturilor norvegiene nu ar fi decat „fonduri de solidaritate” nu cu guvernele tarilor respective, ci doar cu retelele sorosiste!

Jumatate de miliard de euro!

Iata insa ca, in timp ce de la Budapesta se cerea Norvegiei lamuriri oficiale cu privire la acordarea preferentiala a acestor granturi, cerandu-se chiar suspendarea lor pana la lamurirea situatiei, in Romania guvernul tehnocrat al lui Dacian Ciolos „fura startul” negocierilor cu guvernul de la Oslo. Iar negocierile demarate in luna iunie au fost purtate pe banda rulanta, astfel ca in septembrie deja useristul Cristian Ghinea batuse palma pentru ca Romania sa fie prima tara din Uniunea Europeana care sa semneze Memorandumul pentru perioada de finantare 2014-2021, lucru care s-a si intamplat cu foarte putin timp inainte de incheierea mandatului acestuia in fruntea Ministerului Fondurilor Europene. Iar surpriza tuturor a fost cu atat mai mare cu cat Romania a cerut si obtinut marirea alocarii acestor granturi la 502,2 milioane de euro. Numai ca imediat au aparut si dezvaluiri, culmea, tot din zona societatii civile, cum ca jumatatea de miliard negociata pe repede inainte de Ghinea ar fi si fost „unidirectionata” discret prin proiectele asumate de guvernul tehnocrat.

Pe Justitie si societatea civila

Pentru ca, desi s-a batut ceva moneda mediatica pe asa-numitul „pachet anti-saracie” al premierului Dacian Ciolos, majoritatea proiectelor subventionate mai mult decat generos prin granturile norvegiene erau destinate Justitiei si societatii civile. De asemenea, alte proiecte imprtante astfel finantate sunt cele pe mediu si tocmai aici se intra in „zona gri” a unor firme suspectate a se afla sub stricta influenta a anumitor structuri ale „statului paralel”. Ceea ce a facut ca rapoartele informative sa fie blocate la mantinela, mai ales ca, in plus, majoritatea proiectelor pe Justitie sunt unele de formare profesionala a magistratilor. Asa ca in sistem se vorbeste deja de procurorii si judecatorii „norvegieni” care au fost propulsati pe importante functii de conducere dupa ce au beneficiat, fie si prin intortocheate scheme de finantare, de „generozitatea” acestor granturi. Iar despre societatea civila pentru care Cristian Ghinea s-a batut ca un leu sa beneficieze de o „felie” cat mai mare din „tortul” norvegian, rezultatele se vad deja in strada! Numai ca, daca Budapesta isi permite sa bata cu pumnul in masa chiar la Bruxelles, cerand sa inceteze „schema norvegiana” de finantare mascata a retelei sorosiste si dezvaluita de serviciile secrete maghiare,  la noi capii SRI-ului nici nu indraznesc barem sa citeasca rapoartele informative pe aceasta tema…

Cătălin Tache

Sursa: national.ro.

 

Anunțuri

Prințul Nicolae, victimizat – de către cine?

Scandalul provocat de alungarea agresivă a Prințului Nicolae de la capul bunicului său muribund, fostul Rege Mihai, de către Dudăul- impostor care a acaparat casa regală, ne duce cu gândul la trei lucruri:

  1. Prințul Nicolae a fost deposedat în mod abuziv de rangul său princiar.
  2. Casa Regală a fost deturnată de către înfiltratul securist Radu Duda.
  3. Planurile noii securități vis-a-vis de Casa Regală, sunt unele clasice și demult încercate: înfiltrare – dezbinare – control.

Să ne amintim doar de faptul că tânărul Prinț Nicoale, nu a avut parte nici măcar de o invitație la înmormântarea bunicii sale, Regina Ana.

Acum, în acelaș eșafodaj al josniciilor, i se interzice Prințului Nicolae a ședea la căpătâiul bunicului său aflat pe patul de moarte.

Interviul pe care îl veți viziona, va fi unul revelator. Cum? Analizați comportamentul calm, afirmațiile echilibrate și privirea lui: nu poate fi detectată urmă de nesinceritate în acest om, sau poate nu mă pricep eu la citirea caracterelor.

Devine clar că interdicția de a-și vedea bunicul, cuplată cu decăderea din rangul princiar prin manevrele unui actoraș-unealtă-a-securității, face parte dintr-o campanie menită a distruge adevăratele elite ale neamului nostru. Ce masă de manevră mai bună poți avea, decît una care nu își recunoaște conducătorii naturali?

Duda cu Iliescu

                       „Principele” Duda cu Iliescu

Româna lui Nicolae, însoțită de accentul și de traducerile mot-a-mot ale expresiilor unuia născut și crescut într-o altă țară sunt un deliciu, iar sinceritatea sa, este cireașa de pe tort.

Îi doresc tânărului Prinț să își îndeplinească potențialul cu care a fost înzestrat.

 

Serviciile secrete cu „jurnaliștii” lor cu tot.

Ceea ce noi știm de mulți ani, ceea ce noi vehiculăm ca o informație cu un grad ridicat de credibilitate, a fost Duminică seară confirmat de către colonelul SRI, Daniel Dragomir, fost colaborator apropiat al generalului cu patru stele Florian Coldea. Jurnaliști cunoscuți și nu puțini au făcut pârtie în biroul șefului operativ al SRI. Aceastora li s-a cerut – și ei au executat promt – ca în baza unor informații furnizate de SRI să compromită o serie de persoane. Alături de SRI, așadar, au existat ziariști și redacții, care au făcut poliție politică.

 

Îl rog la modul cel mai respectuos dar și serios pe directorul SRI, Eduard Hellvig, care până în prezent a adus destul de multe dovezi ale bunei sale credințe, să reconsidere ultimul comunicat al instituției pe care o conduce. Un comunicat prin care conducerea SRI afirmă că nu a făcut niciodată poliție politică. Că nu s-a implicat în operațiuni cu caracter politic. Acest comunicat este în întregime fals. Conținutul său sfidează o realitate, care a fost și va mai fi dovedită în mod amănunțit. Dimpotrivă, SRI a făcut poliție politică.

Ani la rând această instituție privatizată de un general inconștient, care habar nu are ce înseamnă democrația și de directorul său politic, George Maior, în prezent ambasador al României la Washington, a continuat și a amplificat practici mai vechi ale SRI implementate încă de la formarea acestui serviciu în sensul implicării masive în operațiuni de natură politică. Implicări care au preluat caracteristicile poliției politice. Pentru că nu au constat doar în urmărirea din interior a partidelor politice, a sindicatelor, a organizațiilor societății civile, a presei și a justiției, ci s-au concretizat în acțiuni operative. De compromitere, de distrugere a unor persoane sau instituții și de promovare a altora. Fix definiția de manual a poliției politice.

Aceasta este o crimă împotriva statului. Pentru că este cea mai abominabiă crimă împotriva democrației. Și pentru că s-a desfășurat utilizând mijloace specifice crimei organizate. Mai devreme sau mai târziu, societatea îi va pedepsi pe cei vinovați. Dar, până atunci, un om ca Eduard Hellvig este invitat să-și apere onoarea. Onoarea lui și onoarea instituției. Ori asta nu se poate face prin minciună. Prin negarea evidenței. Și cu atât mai puțin asigurând o continuitate a unor asemenea practici. Căci cum altfel am putea interpreta faptul că un Florian Coldea, în ciuda tuturor dovezilor furnizate, continuă să se bucure de privilegiile anterioare deținute în SRI, pe vremea când era directorul operativ al acestei instituții? Să ne mirăm că, în aceste condiții, sunt lansate pe piață afirmații conform cărora Eduard Hellvig este doar un om de paie? O păpușă paravan manevrată din umbră de cei care au privatizat serviciul secret?

 

Cum altfel poate fi judecat Klaus Iohannis, sub a cărui președinție, o vreme cel puțin, asemenea grozăvii au continuat să se petreacă și care, în calitatea conferită de Constituție, nu a găsit altceva de cuviință decât să îl instaleze pe George Maior ca reprezentant al României în cea mai importantă ambasadă a acestei țări. Cea de la Washington.

Dacă nu reacționează Eduard Hellvig, dacă nu reacționează Klaus Iohannis, dacă nu reacționează cei doi, care au tot dreptul să se considere la rândul lor victime inocente ale poliției politice, atunci cine să o facă?

 

Cât privește divizia de presă a SRI, cred că este timpul ca și în România să se voteze o lege prin care să se interzică infiltrarea și racolarea ziariștilor de către serviciile secrete. Dacă presa este un serviciu public, atunci să rămână public. Și nu un serviciu al serviciilor. Pentru că niciodată o informație care este fabricată și furnizată de către un serviciu secret nu este și nu poate fi în slujba cetățeanului. Dimpotrivă.

Un comentariu semnat de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist

Sursa: Gazeta de Cluj

Executat pentru integritate

Fostul comandant al SRI Alba, Ioan Tarnu, dezvăluie parțial metodele la care recurge sistemul mafiot „statul suntem noi” din România, pentru a-și atinge scopurile. Dacă aranjamentele unui polițist corupt de a strecura ilicit pliculețe cu droguri în geanta unei tinere, pentru a o aresta și mediatiza în scopul terminării carierei tatălui ei nu ne dau fiori, avem o problemă ca nație.

Dacă faptul că suntem conduși de niște mafioți cu pretențiile de respectabilitate conferite de rangul și pozițiile lor nu ne revoltă, merităm ca doctorii de excepție să își la lumea în cap din cauza șicanelor cărora sunt supuși.  

Chiar la sfîrșit, Ioan Tarnu face afirmațiile despre mafia suprastatală și cred că de acolo interviul devenea chiar mai interesant – păcat că l-au tăiat, dar a expus suficient și așa.  Vizionare cu folos.

Directorul SRI, implicat în Jocuri de Putere – grupul de la Cluj.

Acum aproximativ o lună, unii dintre patronii de la Realitatea TV, Cozmin Guşă şi-a serbat ziua de naştere împreună cu directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig, alături de câţiva politicieni, printre care şi un inculpat. În această ediţie, în locul lui Rareş Bogdan, Gazeta de Cluj vă prezintă, cu adevărat, jocuri de putere.

Sursele noastre spun că la sfârşitul lunii iunie, Cozmin Guşă îşi sărbătorea cei 47 de ani în ”familie”. La cheful ce a avut loc la Casa Boema din Cluj-Napoca, un local vizitat de tot felul de personalităţi, au fost prezenţi, pe lângă marele realizator şi moralizator al neamului – Rareş Bogdan, şi câţiva politicieni printre care Vasile Blaga, fostul copreşedinte al PNL, Vasile Dâncu, fostul vice-preşedinte al PSD şi vicepremier în guvernul Cioloş şi social-democratul Ioan Rus, fost ministru de Interne, vicepremier şi ministru al Transporturilor. Iar prezenţa şefului SRI, Eduard Hellvig, am putea spune că a fost cireaşa de pe tortul lui Guşă.

Nu comentăm ”fuziunea” dintre PNL şi PSD la cheful lui Guşă, însă nu este clar de ce Hellvig, liberalul propus de Klaus Iohannis pentru şefia SRI chefuieşte, retras, cu inculpatul Vasile Blaga, trimis în judecată pentru trafic de influenţă. Nu este clar nici de ce Hellvig are o relaţie atât de ”amoroasă” cu Realitatea TV, postul de televiziune care luna viitoare serbează şase ani de insolvenţă şi peste 100 de milioane de lei datorii la stat. În cadrul dosarului ce are ca obiect procedura insolvenţei, au existat din 2011 şi până în prezent 57 de termene de judecată (majoritatea amânări). Următorul termen va fi în 27 septembrie 2017.

În acelaşi cerc ”amoros”, amintim şi cum infractorul Maricel Păcuraru, patronul Realitatea TV a fost eliberat discret din închisoare, după o condamnare la patru ani de închisoare. . În acest caz, în premieră, procurorii DNA nu au contestat eliberarea condiţionată a infractorului.

Rareş Bogdan se pierde în detalii

Şi cum doream să ne lumineze cineva despre întâlnirea discretă de la Cluj şi despre aceste legături ”neortodoxe”, l-am contactat telefonic pe Rareş Bogdan care a fost în defensivă, dezminţind că la cheful de la ziua de naştere al lui Guşă au fost prezenţi politicieni.

Însă, Rareş Bogdan şi-a schimbat declaraţia în doar două minute. Realizatorul emisiunii ”Jocuri de putere” de la Realitatea TV a declarat pe un ton ferm că nu a fost prezent la ziua lui Guşă. Zece secunde mai târziu, a spus că a fost prezent la eveniment, însă a precizat că nu a stat mult. Întrebat despre cei prezenţa celor enumeraţi mai sus, Rareş Bogdan a negat faptul că aceştia ar fi fost la chef, mai puţin Ioan Rus despre care spune că a fost întâmplător în local, la masa de alături, fără să fie invitat, însă având în vedere că era sărbătorit Cozmin Guşă, Ioan Rus i-a urat acestuia ”La mulţi ani!”. Deşi puţin confuz, Rareş Bogdan a confirmat în primă fază că petrecerea a avut loc la Casa Boema.

Două minute mai târziu după ce am terminat conversaţia, Rareş Bogdan vine cu completări. 120 de secunde i-a trebuit jurnalistului să-şi schimbe afirmaţiile anterioare şi să-şi amintească că de fapt, ziua lui Guşă a fost sărbătorită pe 2 iulie la Constanţa. Şi de această dată a precizat că nu a participat mult la eveniment pe motiv că avea o emisiune de realizat. Desigur, sintagma ”niciun politician nu a fost la ziua lui Cozmin Guşă”, a rămas valabilă.

Cinci minute mai târziu, Rareş Bogdan ţine neapărat să-mi demonstreze că ziua lui Guşă nu a fost sărbătorită la Cluj, trimiţându-mi o poza cu cei doi din data de 2 iulie (data naşterii a lui Guşă) făcută la Constanţa la ora 00:02. Tot ce a reuşit Rareş Bogdan să ne demonstreze e că a minţit şi că s-a pierdut în detalii, având în vedere că emisiunea live ”Jocuri de Putere” a fost difuzată la ora 21:00, cu trei ore înainte de poza făcută de la cheful lui Guşă. Ei, ei, Rareş, nu prea ai stat la chef?

                                           rares bogdan si cozmin gusa

Într-adevăr, în 2 iulie, Rareş Bogdan a prezentat în direct de pe litoral emisiunea ”Jocuri de Putere”. Însă, asta nu ne convinge că întâlnirea de la Boema nu a avut loc cu câteva zile înainte, mai ales că Rareş Bogdan a fost prezent în Cluj în 30 iunie. Faptul că din 1 iulie a fost pe litoral, nu demonstrează nimic. Noi ştim că în 2017 nu e greu deloc să ajungi dintr-o parte în alta a ţării într-un timp scurt, durata unui zbor de la Cluj la Constanţa/Bucureşti fiind de 30-40 de minute.

                                 rares bogdan turda cluj 30 iunie

Am încercat să-l contactăm telefonic şi pe Cozmin Guşă, însă acesta nu a răspuns la telefon.

Şeful SRI, apropiat al Grupului de la Cluj

Cine susţine Realitatea TV şi pe Cozmin Guşă? Întrebarea, deşi este retorică, are un eventual răspuns. Nu e prima dată când Cozmin Guşă, Rareş Bogdan s-au întâlnit cu şeful SRI discret, ferit de ochii tuturor. Pe internet circula în februarie 2015 două poze care au stârnit comentarii aprige la adresa lui Eduard Hellvig, colegul de facultate al lui Rareş Bogdan.

În cele două fotografii, catalogate drept controversate de către internauţi, apar, alături de Hellvig, omul de afaceri Călin Mitică, Cozmin Guşă, Rareş Bogdan, Viorel Hrebenciuc şi Andrei Marga.

 

Când preşedintele Klaus Iohannis a făcut anunţul propunerii pentru şefia SRI, pe liberalul Eduard Hellvig, unii oameni sperau că acesta poate fi şansa unei reformări a SRI pentru a conduce instituţia spre normalitate.

Însă, după ce Hellvig i-a luat locul lui George Maior, un demn reprezentant al Grupului PSD de la Cluj cu exponenţi ca Ioan Rus şi Vasile Dâncu, s-a dovedit că actual şef SRI, Eduard Hellvig este tot un apropiat al Grupului de la Cluj.

Iar acum, iată-l pe Hellvig la şefia SRI. Şi, la Cluj, alături de colegul său de facultate, Rareş Bogdan, Octavian Hoandră şi Viorel Hrebenciuc, fostul deputat PSD. Interesant este faptul că cei patru au fost însoţiţi şi de fostul ministru de Externe, Andrei Marga.

                     rares bogdan hellvig

Mai departe, într-o altă poză, pe plaiuri străine, de vacanţă, îi găsim pe cei trei muşchetari, fără Baronul penal PSD, dar alături de alţi penali: Călin Mitică şi Cozmin Guşă.

             vacanta rares bogdan hellvig

Călin Mitică, proprietarul ”Transferoviar Grup” şi ”Remarul 16 Februarie” a fost anchetat de DNA pentru fapte de corupţie, licitaţii trucate în sistemul feroviar de marfă şi coruperea unor oficiali din conducerea CFR Călători mai precis, el fiind chiar reţinut de DNA şi apoi plasat în arest la domiciliu. Ulterior, Călin Mitică a fost achitat.

De asemenea, în cursul anului 2013, Călin Mitică fusese achitat într-un alt dosar „Remarul 16 Februarie”, asociat faptelor de fraudă. Totodată, Călin Mitică este cel ce a vrut să cumpere CFR Marfă însă privatizarea a eşuat, dar şi pentru faptul că a dat mită mai multor înalţi funcţionari angajaţi la firme de stat. La rândul său, Mitică Călin este un apropiat al lui Vasile Blaga, directorul unei firme a lui Mitică Călin şi membru în CA al Remarul aflându-se în staff-ul de campanie al lui Blaga în 2008, iar insăşi fiica lui Blaga fiind angajată la o firmă a lui Mitică Călin. Nici Cozmin Guşă şi Rareş Bogdan nu este străin de Călin Mitică, potrivit presei, aceştia şi-au petrecut concedii împreună, fisemn că pe aceştia îi leagă o prietenie.

Şi ce iese din mixajul roşu cu galben?! Portocaliu parcă! Care acum e tot galben!

Şi-a băgat Realitatea TV omul la SRI?

Ovidiu Marincea a fost până în august 2015 jurnalist la Realitatea TV. După nici două săptămâni după ce şi-a anunţat retragerea, Marincea s-a făcut ofiţer de presă la SRI şi se ocupă de comunicarea Serviciului.

Jurnalista Sorina Matei a publicat pe blogul personal o anchetă ce îl viza direct pe Ovidiu Marincea care arăta că acesta este cadru militar în SRI şi, în acelaşi timp, se arată că acesta era redactor şef al unei publicaţii online – SC Just News Media SRL , concomitent cu jobul de la SRI, lucru interzis de lege.

”Aşadar, din 17 August 2015 de când a fost numit şi anunţat oficial consilier al directorului SRI, Eduard Hellvig, şi până pe 30 Mai 2016, când prin Hotărârea nr.2 a adunării generale a asociaţiilor societăţii cu răspundere limitată SC Just News Media SRL Ovidiu Marincea şi-a cesionat acţiunile deţinute, adică aproape 9 luni şi jumătate, Ovidiu Marincea a avut mai multe calităţi. Şi consilier de imagine al directorului SRI, şi purtător de cuvânt al SRI şi şef al Biroului de Presă al SRI (fiind „interfaţa SRI cu reprezentanţii presei cu presa şi publicul larg, asigurând fluxul de informaţii publice”), dar şi acţionar al SC Just News Media SRL care se ocupa de activităţile portalurilor web, prelucrare de date, administrarea paginilor web dar şi activităţi conexe”, arată Sorina Matei.

sursa: Gazeta de Cluj – Carmen Gorgan

”Securiștii români sunt proști de bubuie”

Ofițerii români de informații sunt proști de bubuie, dar le place să creadă contrariul; mai grav, trei sferturi dintre ei au preocupări fără legătură cu siguranța națională, activitatea lor informativă fiind, cu indulgență spus, slabă. Nici nu e de mirare că în fruntea SIE a ajuns, la un moment dat, un fost șofer de al lui Soros. Sunt foarte activi, în schimb, în ce privește exercitarea controlulului asupra politicii: în proporție de peste 80%.

Cutremurătoarele afirmații de mai sus nu sunt desprinse din recenta serie ”Noi suntem statul”, cum ați putea crede, ci au fost făcute încă de acum un deceniu și jumătate, într-o carte a unui personaj care a cunoscut extrem de bine lumea serviciilor, grație pozițiilor politice de vîrf.

Ne referim la fostul premier Radu Vasile, cel care, la doi ani și ceva după demitere, a lansat cartea ”Cursă pe contrasens”, în 2002, în care făcea relatări extrem de interesante despre respectiva perioadă.
Zilele trecute, s-au împlinit patru ani de la moartea prematură a fostului politician, un moment de care nu și-a prea amintit nimeni. Dar, despre unele lucruri scrise de el cîndva, merită cu vîrf și îndesat să ne amintim, mai ales acum.

A fost, poate, primul personaj post-decembrist care a vorbit public despre superstructura care conduce, de fapt, statul român după revoluție; din păcate, motive obiective au făcut ca semnalele lui de alarmă să rămînă în anonimat.
Pe de-o parte, ne aflam în perioada de glorie a tabloidelor, cînd sînii goi și titlurile fără perdea marginalizau articolele serioase; pe de alta, Vasile era căzut în uitare și dizgrație politică. În fine, era greu de crezut că lucrurile sunt chiar atît de grave într-un moment cînd ne pregăteam de admiterea în UE, după care, credeam noi, toate belele noastre ar fi dispărut ca prin farmec.

15 ani mai tîrziu constatăm că suntem în UE, că belelele nu au dispărut cîtuși de puțin iar controlul exercitat de servicii e mai profund ca oricînd.

Nu ne putem plînge că nu am fost preveniți, însă.

Vom prezenta, mai jos, fragmente din tulburătoarea carte a lui Radu Vasile, el însuși suspectat și acuzat public, chiar, de către Emil Constantinescu, de a fi fost un om al structurilor. În orice caz, ca fost premier și ginere al unui fost general de Securitate, Radu Vasile chiar știa cu ce se mănîncă subiectul în cauză. Afirmațiile lui, simple, seci, dar curajoase merită reamintite fie și pentru că cei 15 ani scurși fac să le putem analiza azi cu alți ochi. Îngroziți, am spune.

Romania – condusa de Partidul Structurilor

”În România a vorbi despre ideologii după 1989 este mai degrabă un exerciţiu lingvistic. În România de azi, o ţară a partidului unic, Partidul Structurilor, ideologiile sunt vălul de pe frontispiciul partidelor, dar un văl care, dacă nu este ales în chip aleatoriu, atunci în mod sigur e unul formal, al cărui rost e unul pur decorativ(…)
În aparenţă în România sunt mai multe partide. În realitate nu există decât un partid, cel al Structurilor, prin Structuri înţelegând matricele sociale alcătuite din foştii securişti şi cadrele apăratului comunist de partid. Aceste matrice, veritabile pârghii de putere în organismul societăţii, au pătruns peste tot, în mass-media, în lumea afacerilor, în reţeaua bancară privată sau de stat, şi fireşte în toate partidele, împrumutând cameleonic chipul ideologiei partidului în care s-au refugiat. Fluxul şi refluxul schimbărilor politice au lăsat netulburat stratul adânc al apei în care se adăpostesc aceşti supravieţuitori cu stabilitate de miriapode şi cu elasticitate de amoebe. Se mişcă în orice direcţie, iau orice formă şi au un arghirotropism înnăscut”.

Oamenii politici – obligati sa faca parte din structuri

”Dumnezeul lor de acum e banul, iar în mintea lor nu poate încăpea gândul că există oameni care să nu poată fi cumpăraţi, şantajaţi sau intimidaţi. Sunt latenţi, dar ies la suprafaţă prin prelungiri pseudopodice, pe care fireşte că le poţi tăia, însă degeaba, se regenerează miraculos ivindu-se din nou, printr-o nouă prelungire pseudopodică al cărei chip e altul, deşi structura din care a răsărit e aceeaşi(…)
Un om politic, dacă vrea să mişte cât de cât, nu numai că este silit să se supună coerciţiei exercitate de Structuri, dar, mai mult, el este obligat să facă parte din Structuri. Cine nu face parte din Structuri este un pion a cărui eficienţă este nulă. Aceasta este teza mea: nu te poţi păstra la putere dacă nu faci parte din Structuri, tot aşa cum nu te poţi mişca eficient pe tabla de şah dacă nu te foloseşti de câmpurile de forţă ale ei”.

Afaceristii de succes vin tot din structuri

”Cei mai de succes oameni de afaceri provin din Structuri. Luaţi-i pe rând şi veţi vedea că toţi au acelaşi trecut, se trag din aceeaşi pepinieră instituţională. Puieţii lor, fiii, ginerii, nepoţii sunt croiţi pe acelaşi calapod, şi cum cine se aseamănă se adună, toţi se ştiu şi se recunosc între ei”.

Marioneta de la SIE si marginalul de la SRI

”Când Emil Constantinescu declara la sfârşitul mandatului prezidenţial că a fost învins de Structuri, dădea glas unei stări de fapt incontestabile. Şi totuşi avusese la îndemână un interval de patru ani de zile, nu un an şi nouă luni cât mi se acordaseră mie, ţinuse în mână toate pârghiile prin care ar fi putut să schimbe ceva, şi în loc de asta a reuşit doar să zgârie la suprafaţă crusta unei lave ce mocnea slobodă în craterul Structurilor, în aşteptarea alegerilor din 2000. S-a mulţumit să numească la conducerea SRI şi SIE nişte oameni cât de poate de amabili, dar a căror incompetenţă în materie era vizibilă cu ochiul liber. Harnagea a fost precum o marionetă pusă în fruntea SIE spre a da instituţiei o aparenţă nouă şi democratică, în vreme ce sub el ofiţerii de securitate îşi vedeau de treabă fără ştiinţa şefului lor. Costin Georgescu, ceva mai răsărit decât omologul lui de la informaţii externe, n-a reuşit nici el să pătrundă în hăţişul foarte bine organizat al SRI, fiind silit să patroneze de faţadă o instituţie ai cărei ofiţeri şi-au profesat netulburaţi meseria învăţată după nişte norme ieşite din uz”.

Cum livrau serviciile informatii ”secrete” date de CNN

”Cât am fost prim-ministru, aproape toate informaţiile „secrete” externe pe care cele două servicii mi le-au pus la îndemână le ştiam deja de la CNN. Nu-mi amintesc decât de două împrejurări în care să fi simţit că aceste servicii au, cu adevărat, o utilitate din punctul de vedere al prim-ministrului. Înaintea vizitei în Franţa, am fost informat că francezii de la Renault nu au nici cea mai mică intenţie să investească iarăşi în fabrica de automobile Dacia, pe care o considerau definitiv compromisă din punct de vedere tehnic şi financiar(…) A doua împrejurare în care SIE a dovedit că există pentru mine a fost în timpul mineriadei din ianuarie 1999, când am fost înştiinţat că în urma tulburărilor sociale care scăpaseră de sub control în ţară, ambasadorii acreditaţi la Bucureşti se pregăteau să îşi trimită familiile acasă, restrânseseră personalul la minimul necesar şi stăteau cu bagajele făcute aşteptând cursul evenimentelor”.

Doi consilieri din trei: serviciile sunt cu ei!

”În privinţa consilierilor mei, situaţia nu era mai roză. Din cei 14 consilieri câţi am avut la început, 10 îmi fuseseră strecuraţi de SRI, SIE şi Cotroceni sub pretextul pregătirii ireproşabile în domeniile lor de specialitate. Doi dintre ei erau ofiţeri SIE, alţi doi erau ofiţeri SRI, iar patru îmi fuseseră recomandaţi de preşedintele statului. De pildă unul dintre ei, un medic ce se vroia consilier pe probleme de sănătate, mi-a fost recomandat de Constantinescu pe motiv că „ştie să facă o extraordinară revistă a presei”! (…) Toţi aceşti 10 consilieri ce-mi fuseseră vârâţi sub pulpană erau ochii şi urechile instituţiilor care îi trimiseseră acolo”.

”Politicii” de la SPP

”Politizarea cadrelor în SPP este masivă. Ea se datorează lui Constantinescu, dar şi celor dinaintea lui, şi mai ales celor de după el. În mod normal, un ofiţer nu trebuie să fie implicat politic. Aceşti ofiţeri ar trebui să fie un corp de profesionişti fără culoare politică şi fără activităţi colaterale. La noi fiecare schimbare a puterii e urmată de un cutremur în SPP. Cad capete şi se ridică peste noapte altele în loc, apoi cei retraşi revin şi capetele căzute se întorc din nou. România e ţara în care, fără nicio exagerare, poţi deveni general SPP în mai puţin de patru ani de zile, un interval suficient pentru a te chivernisi în aşa fel încât noua putere să nu prea mai aibă ce să-ţi facă”.

Se cred destepti, dar sunt ingrijorator de prosti

”Ofiţerii serviciilor secrete trăiesc cu convingerea că ei alcătuiesc o castă de români adevăraţi, inteligenţi şi iscusiţi, când de fapt gradul de inteligenţă al ofiţerilor este îngrijorător de scăzut.
Marea dramă e că trei sferturi din munca ofiţerilor de securitate din România se iroseşte în chestiuni care nu au nicio legătură cu siguranţa statului. Cât am fost prim-ministru, toate informaţiile pe care le primeam erau de o superficialitate înmărmuritoare, şi nu puteai să nu te întrebi, aflându-le, ce rost au de fapt serviciile secrete în România”.

Baietii din Structuri se considera elitele tarii

”Una din trăsăturile de bază ale Structurilor e că cei care le aparţin sunt convinşi că alcătuiesc o elită: au mândria castei din care provin, tendinţa de respingere şi de dispreţuire a oricui nu face parte din aceeaşi structură. Când rostesc cuvântul „elită”, ei nu se pot gândi decât la ei înşişi, şi li se pare neverosimil că în ţara asta ar mai putea fi şi altfel de elite, de un fel radical deosebit de cel ştiut de ei(…) Românii trebuie să înţeleagă că triumful deplin al Structurilor s-a petrecut la alegerile din 2000. Occidentul se înşală dacă crede că schimbarea de limbaj şi de ideologie a Structurilor reprezintă o schimbare de profunzime a oamenilor lor. Realitatea e că ei nu pot gândi altfel, indiferent de circumstanţă. Pentru ei dublul limbaj şi dubla gândire sunt a doua lor natură. Când li se adresează occidentalilor, ei chiar cred sincer în ceea ce spun, sunt convinşi de deschiderea lor occidentală şi de vocaţia lor capitalistă, dar de cum se întorc în ţară şi se închid în biroul lor, măsurile pe care le iau sunt cele ale mlaştinii dâmboviţene. Tot ce au luat de la capitalişti e luxul, dar fiinţa lor intimă poartă tarele dublei gândiri. Personalitatea lor e scindată într-o parte de uz oficial şi public, a cărei înfăţişare e cea a europeanului spilcuit cu deprinderi democratice, şi într-o parte intimă, şi tocmai de aceea adevărată, a intrigantului cu apucături fanariote”.

Serviciile controleaza 80% din clasa politica

”Cine crede că-i poate schimba intrând în sistemul lor şi modificând lucrurile dinlăuntru uită că o dată intrat acolo va semăna leit lor, împrumutându-le mândria de castă, dispreţul şi lipsa de scrupule. Mass-media, serviciile secrete, partidele politice sunt toate controlate de ei. Procentual, cam 80% din clasa politică românească este expresia Structurilor. De aceea ea nu merită să existe, cum nici Parlamentul României de după 2000 nu-şi merită numele. Când privesc acest for legislativ, aşa cum apare el azi, îmi dau seama că există viaţă după moarte. Oamenii aceştia au murit de mult şi totuşi mai trăiesc. Cum să numeşti Parlament un loc în care nu se întâmplă nimic? Nu mai există dispute, nimeni nu se mai ceartă cu nimeni, există un consens de tip abulic, ca o înţelegere între oameni a căror voinţă a fost neutralizată. Motivul pentru care clasa politică românească nu merită să mai fie e că din ea nu se vor naşte vreodată bărbaţi de stat. Iar scopul clasei politice tocmai acesta este, să creeze un mediu din care, chiar dacă rar şi anevoie, pot să apară oameni cu stofă de conducători de stat”.

De ce fluiera vintul prin fișetele serviciilor

”Gândiţi-vă că majoritatea ofiţerilor dintr-un serviciu secret lucrează toată viaţa şi ies la pensie fără să fi aflat măcar o informaţie despre care să poată spune că e secret de stat sau informaţie ultrasecretă. Ceea ce nu-i împiedică pe ofiţerii SRI să aibă fişiere întregi cu dosare considerate secrete. Iar când deschizi şi vezi ce se află în ele te apucă râsul. Fraude fiscale de câteva miliarde de lei, oameni de afaceri străini care au prejudiciat statul român cu milioane de dolari, interceptări telefonice oficiale etc. În schimb, când e vorba de pagube uriaşe, cum a fost jefuirea Bancorexului sau prăbuşirea FNI, nu afli niciun dosar care să te lămurească ce s-a întâmplat de fapt. Explicaţia e simplă: până în 1996 serviciile secrete şi puterea politică au lucrat mână în mână, unii furnizau informaţia şi ceilalţi luau decizii, în avantajul ambelor părţi. În rest, obsesia secretelor de stat e o trăsătură de caracter a românilor”.

Fostii securisti – instanta morala suprema a Romaniei

”E bine să ne lepădăm de obiceiul de a privi serviciile secrete ca pe nişte alambicuri de taină la care nu au acces decât cei privilegiaţi. În schimb, există o castă a foştilor ofiţeri de securitate care au folosit informaţiile obţinute în timpul muncii lor în scop personal, intimidând şi şantajând oponenţii care aveau nenorocul să se pună de-a curmezişul afacerilor şi intereselor lor politice. Această castă a ofiţerilor de informaţii cu educaţie comunistă se consideră instanţa morală şi patriotică a României. Această castă e activă şi nu va dispărea decât după 2008, căci abia atunci se va putea vorbi de o dizolvare treptată a ceea ce eu numesc în această carte Structuri. Până atunci, ele îşi vor vedea de treabă îmbogăţindu-se, prosperând şi străduindu-se să scape de obişnuinţa de a gândi care le-a fost inculcată pe timpul comunismului”.

Fost sofer la Soros, ajuns director la SIE

”Cât priveşte SIE, el a scăpat până acum controlului vreunui factor politic. Harnagea putea să fie orice, dar nu şeful SIE. De fapt, nici nu a avut de-a face cu acest serviciu. Fost şofer, timp de doi ani, la Fundaţia Soros, de unde şeful lui, Alin Teodorescu, l-a dat afară, s-a aciuat la România liberă. De aici, Petre Mihai Băcanu l-a plasat în anturajul lui Constantinescu, la Fundaţia Pentru Democraţie. Cu omul acesta, bon viveur, cu buze groase şi senzuale, trădând aplecări spre bucuriile vieţii şi nu spre împlinirile profesionale ale unei munci de informare, nu m-am întâlnit decât de două ori în afara întrunirilor CSAT-ului şi nu am făcut decât să ne întreţinem amical asupra unor chestiuni care nu aveau nicio legătură cu serviciul pe care îl conducea. Ca premier, alături de el am trăit cu impresia că România nu are un serviciu de informaţii externe”.

Partidul Structurilor si strainatatea

”„Săritul peste cal” este poate expresia cea mai potrivită pentru a descrie maniera în care cea mai mare parte a liderilor politici români au înţeles şi înţeleg să răspundă exigenţelor străine. Exerciţiul dublului limbaj a atins astăzi la reprezentanţii Partidului Structurilor din România cote extraordinare. Unii dintre ei au împins virtuozitatea acestui exerciţiu la un nivel atât de înalt încât pot avea simultan în minte două idei contrare în care cred cu aceeaşi tărie, fiind sincer convinşi de ele. Numai că pe una o împărtăşesc partenerilor externi, iar pe cealaltă o aplică în ţară. De aici neîncrederea occidentalilor în politica românească, şi tot de aici deficitul de imagine al României”.

Adevarata putere apartine Structurilor

Una peste alta, Radu Vasile s-a dovedit un optimist incurabil. Încredințarea lui că hidra serviciilor va dispărea din politică la scurt timp după integrarea în UE a fost, din păcate, fără acoperire în realitate. Au trecut 15 ani și brațele hidrei s-au întins încă mai sufocant în jurul întregii societăți.
Vasile a avut, totuși, o viziune corectă atunci cînd a estimat, în finalul cărții lui, că e o lucrare prematură raportat la societatea română:

”Această carte este un act de curaj. Ea este o explicaţie, nu o justificare. Este încercarea de a reda, pe întinderea unui scurt interval de timp, fenomenul politic românesc. Dar, mai presus de orice, această carte este expresia curajului de a arăta cititorului român că adevărata putere aparţine Structurilor. Sunt evenimente şi nume pe care le-am trecut sub tăcere, pentru a menaja orgoliile politicienilor de azi. În această privinţă, cartea mea apare prea devreme. Dar o eventuală nouă ediţie a ei, poate peste câţiva ani, va da negreşit în vileag lucruri care, acum, nu pot fi spuse. Cu sau fără aceste dezvăluiri, caracterul aparent al lumii politice se va menţine în România cel puţin încă un deceniu. Iată de ce acest epilog este mai curând despre viitor. Căci nimic nu se va schimba semnificativ în plan politic. Nu este o întâmplare că România are în continuare ca imn naţional o poezie paşoptistă al cărei îndemn este „Deşteaptă-te, române!” Prin acest imn se recunoaşte în chip oficial că, la peste 150 de ani de la revoluţia din 1848, românii mai au încă nevoie de îndemnul de a se deştepta”.

sursa: Gazeta de Cluj

 

Democrația securistă și folosirea copiilor ca masă de manevră.


Ceea ce are loc zilele astea la București, întrece orice imaginație – scoaterea propriilor copii la înaintare, pentru cauze străine neamului Românesc.

Mă minunez în fața ușurinței cu care poporul se solidarizează cu oprimatorii lor, sistemul securist ale cărui tentacule se întind din justiție și până în poliție.

Completând farsa, vin onegeurile și organizațiile de media și publicitate colaboratoare, precum cea care asigură veniturile saiturilor de știri.

Spatii publicitare administrate de
Ringier Romania

Măcar sunt dulciuri gratis, cât să simtă și micuții, dulceața democrației securiste:

klaus-si-hellvig

Ce mai spun oamenii care pricep situația:

Numai ca este vorba de un protest, iar copiii trebuie sa aibe alte activitati, nu cele de a protesta.

Toata lumea vorbeste de ordonanta de modificare a Codurilor Penale si de Procedura Penala, dar nimeni nu spune un lucru: aceasta ordonanta completeaza Codul Penal, intrucat abuzul in serviciu a fost declarat neconstitutional atunci cand Bica a ridicat exceptia la Curtea Constitutionala.

Un alt aspect este ca pentru prima data poporul roman a ales o tema nefericita pentru a protesta, aceea de solidaritate cu institutiile de forta sau cu prevederile care reglementeaza accesul la puscarie.

Nu sunt de acord cu multe prevederi din ordonanta, dar sper ca atunci cand va ajunge in Parlament sa fie modificate prevederile; ca si aici nimeni nu spune, dar va exista cenzura Parlamentului, deoarece orice ordonanta trece intr-un fel sau altul prin forul legislativ.

Nu mi se pare corect ca in lipsa unei prevederi, cea a abuzului in serviciu si pentru care am fost trimis in judecata, sa fiu condamnat pentru o alta infractiune, cea de favorizare a infractorului (ex. cazul Bica), fara sa existe probe in acest sens, intrucat actul de sesizare al instantei este rechizitoriul. Mijloacele de probe sunt cele aflate la dosarul de cercetare penala, care insotesc rechizitoriul si pentru care timidul procuror caruia noi ii luam apararea in zile, a transpirat. Se incalca dreptul la un proces echitabl si se legalizeaza ideea ca daca ai ajuns in fata instantei, trebuie sa pleci cu ceva ca oricum in viata asta ai facut ceva.

Ori regulile sunt facute sa fie respectate si de unii si de altii.

 

O rusine uriasa

Un gest iresponsabil de manipulare a fiintelor nevinovate care sunt copiii. Asa parinti, asa popor!

Tot Inainte!

Noi cu mana pe fundita
Si cu fundul pe olita
O sa facem o treaba mare
Pentru masa protestatoare.

Am ajuns… de unde am plecat!

http://adevarul.ro/locale/alexandria/Soimii-patriei-inventia-ceausescu-indoctrina-prescolarii-patru-ani-copiii-erau-obligati-recunoasca-imaginea-conducatorului-1_55d5d7d1f5eaafab2cc0a9a2/index.html

 

Sursa comentarii: ziare.com

%d blogeri au apreciat asta: