Primii pași în Linux: distribuția și programele

In urma succesului extraordinar al articolului care vorbeste in mare despre avantajele sistemului Linux in defavoarea windows-ului, publicat aici recent, am
constatat un interes real din partea utilizatorilor, ceea ce ma obliga
saa revin cu niste raspunsuri la intrebarile care au circulat.

Multi intreaba cu ce distributie de linux sa inceapa, sau care ar fi primul pas.

Ei bine, toate distributiile au la baza acelasi miez linux, ceea ce
face diferenta este aroma in care vin, adica mediul grafic si
configurarea pachetelor software.

Un incepator, in general, este sfatuit sa apelezi la distributii mai
complete, care sa-i usureze trecerea. Asta inseamna ca respectiva
varianta sa contina codecuri audio/video instalate deja, precum si o
serie de programe. Fac aceasta precizare deoarece nu toate
distributiile ofera codecurile in pachet din diverse motive: de spatiu
pe disc, de legislatie sau de… filosofie. De asemenea, utilizatorii
trebuie sa stie ca nici o distributie nu vine 100% pe gustul lor si ca
depinzand de la caz la caz vor trebui sa particularizeze si sa
configureze sistemul (ca aspect si programe). Acest lucru se face
foarte usor.

Un alt aspect de care trebuie sa se tina cont este componenta hardware
care alcatuieste sistemul. Desi pana si cel mai incarcat mediu grafic
merge si pe 512 ram, este recomandat uneori sa averti 1 gb liber. In
rest, totul tine de gust. Unii prefera KDE, altii Gnome, in timp ce
altii vor folosi Xfce sau Lxde, acestea 2 din urma fiind destinate
celor ce au mai putin de 512 ram. O interfata aparte, care nu trebuie
neglijata este Enlightement. Deosebit de atragatoare, ruleaza foarte
bine si pe 128 de ram.

Tinand cont de precizarile de mai sus, dar si de faptul ca sunt mai
multe „arome” disponibile care pot fi testate in Live Mode (adica
rularea sistemului linux direct de pe cd, fara instalare pe hard!!),
utilizatorul este sfatuit sa faca o selectie accesand
http://distrowatch.com . Acest site este un catalog cu toate
distributiile, respectiv cu detalii: imagini, link, descriere scurta.

Cei ce stau prost cu limba engleza ar trebui sa stie ca exista
distributii ce ofera suport tehnic si documentatie in limba romana,
direct de pe cd. Majoritatea ofera posibilitatea instalarii in romana,
ulterior. Acfest lucru este valabil si pentru programe, nu numai
pentru sistem.

alte precizari importante: odata cu trecerea pe linux, trebuie sa uiti
tot ce stii despre windows si programele de pe windows. Desi unele
lucruri sunt asemanatoare (instalare cu un singur dublu click,
posibilitatea rularii unor softuri de windows pe linux cu ajutorul
softului numit WINE, existenta unui panou de control, etc) trebuie sa
se stie ca structura sistemului si a programelor e diferita.

In primul rand, nu ai Program Files, cu programe structurate
alfabetic. In linux softurile instalate sunt ordonate pe categorii.
Pentru instalare NU le cauti pe net si le salvezi in comp, apoi
executi. In linux, fiecare distributie pune la dispozitie softurile
intr-un depozit, numit repository. Din panoul de control se da click
pe adauga software si se tasteaza in campul respectiv numele sau
cuvinte ce duc la identificarea softului (cuvinte din descriere, spre
exemplu). Apoi totul decurge automat. Nu uitati sa instalati si
fonturile specifice Windows: Times, Verdana, Arial, etc. Aceasta se
face tot ca instalarea de software (sunt incluse intr-un pachet) sau
manual, una cate una (vizualizatorul de fonturi, activat la dublu
click pe font, are si optiunea de install).

Unele companii pun la dispozitie si versiuni pentru linux ale
softurilor lor. Asa se face ca si in linux puteti folosi Firefox,
Opera, Google Earth, Adobe Acrobat sau alte programe si jocuri dupa
caz…

Totusi linuxul vine cu propriile lui programe alternative, pentru
nevoile utilizatorului. Enumar cateva, restul putand fi consultate
prin google.

In loc de Microsoft Office ai Libre (Open) Office. Precizez ca
utilizatorii de MS Office pot rula fara probleme versiunea 2003/xp
prin Wine.

Pentru citirea PDF aveti Adobe Acrobat, Evince, Okular.

Ca playere video: VLC, Smplayer, Gnome Media Player, Cmplayer,
Kaffeine, Totem, Dragon si altele.

Ca playere audio recomand Aqualung. Mai exista Deadbeef, iar Audacious
este alternativa la WinAmp.

Pentru internet: browsere – Mozilla, Opera, Chromium, Midori, si
altele. Pentru mesagerie pidgin este cel mai utilizat, dar nu si
singurul.

Pentru scriere cd-uri: Brasero, K3b si altele.

Navigator de fisiere: Krusader (2 panouri gen Total Commander),
Dolphin, Nautilus, PCMan.

De asemenea, pe linux se poate face editare audio/video la nivel
profesional. Cinelerra si Ardour sunt cele mai puternice in acest
sens, dar nu si singurele. Pentru liste mai pe larg cu echivalentul
aplicatiilor de windows consultati:

http://www.linuxalt.com/ si/sau
http://www.linuxlinks.com/article/20070701111340544/Equivalents.html .

Structura directoriilor pe hard este si ea diferita. Astfel,
presupunand ca va numiti calculatorul ABC, atunci directorul dvs., va
fi in /home/ABC. Aici aveti documentele si aici aveti spatiul de
manevra. Programele si celelalte fisiere de configurare sunt cuprinse
in celelalte directoare unde nu e bine sa intrati.

Distributii recomandate incepatorilor: Zorin (vine cu codecuri,
playere suport hardware, totul deja configurat), Linux Mint
(codecurile se instaleaza cu un singur click, vine cu suport pt
modemuri si imprimante), Bodhi (bazat pe Enlightenment, foarte
atragator, consuma in jur de 150 ram, vine in varianta minimalista,
doar cu suport pt modemuri, driverele, codecurile si alte programe se
instaleaza cu un singur click, dintr-o lista, sau din panoul de
control, cum am zis mai sus); ArtistX sau AVLinux (nu numai ca vin cu
codecuri si suport imprimante si modemuri, dar contin cam tot ce
exista in linux la ora actuala, inclusiv editoare profesionale
audio/foto/video sau chiar DTP).

Alte versiuni prietenoase, de luat in calcul: Mageia, PClinuxOS,
Knoppix, Vector, Calculate.

Succes! 🙂

%d blogeri au apreciat: