Atacat de Saccsiv şi încă pentru ce! Răspunsul meu:

În urma publicării articolului intitulat „Creştinilor apocaliptici, un avertisment: sfârşitul lumii nu este aproape! Ce putem face?„, m-am trezit atacat tocmai de Saccsiv, cum că aş fi un om al „soluţiilor lumeşti”, „lipsit de înţelegere”, unul care are nevoie de „traduceri din limba română în română” !

Îmi pare sincer rău că doar atât a înţeles el din apelul meu, care urma predicii IPS Bartolomeu. Sper totuşi că nu a citit decât pe fugă şi fac câteva clarificări – şi cei care-l citesc doar pe Saccsiv ar fi bine să înţeleagă ce doresc:

Am „îndrăznit” să îmi exprim opinia pe propriul blog, că nu e cazul să ne punem capul pe buturugă aşteptând ca să ne fie tăiat. Atitudinea aceasta defetistă cântă exact în struna vrăjmaşilor neamului nostru, care iată, îşi pot face nestingheriţi mendrele, căci tocmai apologeţi ortodocşi cu mare priză la public, ne îndeamnă la inacţiune şi pasivitate!

Cred că România e a noastră şi nu e cazul să o lăsăm de izbelişte. Cu ce ochi ne vom uita la copiii noştri când ne vor întreba mâine de ce pot doi bărbaţi să se „căsătorească” şi să prozeliteze la stilul lor murdar de viaţă ? Sau când nu vor putea să spună ce încă spunem noi, fără a fi aruncaţi în închisori şi prigoniţi – astfel de ţară vrem noi să le lăsăm?
Mi-ar crăpa obrazul de ruşine…

În istoria României întotdeauna s-au găsit bărbaţi care au îmbinat acţiunea cu rugăciunea, înţelegând bine că fiecare îşi are rolul ei. Ce-ar fi ca în loc să facem curăţenie în ogradă, să cerem bani din cer ca să ne fie bine ? Sau poate o nouă tranşă de la FMI ne-ar mulţumi ?

Nu este cu nimic diferit acum. Departe de a îndemna la revoluţie şi haos, eu caut doar unirea tuturor celor care înţeleg ce se întâmplă, pentru a-i conştientiza şi pe ceilalţi, în alte modalităţi decât cea a bătutului din taste toată ziua pe un blog, sau altul. Nu electroni prin sârme vor porni schimbarea, ci trup lângă trup de români uniţi în idealuri şi acţiune. Nu putem schimba ţara peste noapte, dar o fântână putem săpa, sau un acoperiş năruit de furtuni repara, nu-i aşa ?

Departe de a divide, caut apropierea şi omogenizarea noastră a românilor, coagularea grupurilor de interese compuse din studenţi, sindicalişti, bugetari, întreprinzători, pensionari, emigranţi etc, într-un monolit care nu va putea fi manevrat şi împins de colo-colo, cum se tot face cu noi de 20 de ani încoace. Noi toţi aceştia, suntem în primul rând români! Adevărata societate civilă suntem NOI şi nu ong-urile lui peşte prăjit!

Sper că fratele Saccsiv va înţelege acum care îmi sunt intenţiile şi poate, poate îşi va cere scuze pentru atacul acid, deşi pot trăi bine-mersi şi fără ele. Eu l-am iertat deja şi nu îl voi elimina de pe lista de bloguri pentru atâta lucru, căci face totuşi treabă bună.

Doamne ajută-ne să punem început bun pentru România!

Am găsit acest citat extraordinar pe blogul lui Bataiosu, merită aprofundat:

“Este necesară o elită creştină care să nu parăsească poporul, ci să lupte cu îndrazneală contra tuturor formelor de împilare şi înrobire a lui. Poporul nu poate fi apărat numai prin rugaciuni şi pomeni, adică prin formalism sec, ci şi prin luptă, îndrazneală şi putere. Lumea asta e în stăpânirea lui Hristos şi creştinii nu au voie să o părăsească. Nu există nici o acuzaţie mai gravă decât să se spună că Biserica a părăsit poporul, căci atunci L-a părăsit pe Hristos, oricâte dogme ar fi stabilit şi respectat ea.”

Valeriu Gafencu