Pâine, porci, energie şi un plan pentru România

Erau odată două sate locuite de oameni veseli şi muncitori. Primul, producea în special pâine , cozonaci şi alte produse de panificaţie, pe când al doilea, creştea porci. Ţăranii au înţeles repede avantajul comerţului între satele lor, astfel încât şi unii şi alţii aveau din belşug atât pâine, cât şi carne de porc.

Treptat însă, sătenii care produceau pâine, au început s-o ia mai uşor, căci oricum trăiau în prosperitate, nelipsindu-le nimic. Producţia de pâine a scăzut, dar nu era nici o problemă, căci crescătorii de porci s-au arătat dornici să-i împrumute, oferindu-le carnea pe datorie. O bună vreme, viaţa a rămas la fel ca şi înainte, în ciuda datoriilor care creşteau cu fiecare lună. Sătenii şi-au dat seama că nu e nevoie să asude întorcând brazda şi treierând sau măcinând grâul, când puteau foarte bine să se distreze în faţa unei plasme noi, sau chiar luând vacanţe prin locuri îndepărtate cu nume exotice. Viaţa lor era bună.

În vremea aceasta, ceilalţi continuau să facă ce ştiau ei mai bine, veşnic mirosind a bălegar şi trudind de dimineaţa până seara. Răsplata lor era aceeaşi, la care se adăugau un teanc tot mai gros de bonuri semnate de către sătenii foşti producători de pâine.

Sfârşitul nu e greu de întrevăzut de-acum: eventual a venit vremea când crescătorii de porci au luat în posesiune pământurile, plugurile, boii şi morile de grâu, pentru a putea produce în continuare pâinea de care aveau nevoie. Ceilalţi fireşte, au ajuns să lucreze pentru ei, fiindu-le permis să îşi păstreze numai casele. Plata lor pentru traiul bun pe datorie, venise în sfârşit.

Ce citim astăzi pe post de „ştirea zilei” ?

Deficitul de cont curent al balantei de plati a crescut in primul semestru cu 50% comparativ cu perioada similara a anului trecut, la 3,64 miliarde de euro, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR). In perioada ianuarie-iunie 2009, deficitul de cont curent era de 2,43 miliarde de euro.

Influenta determinanta asupra majorarii soldului contului curent a avut-o balanta transferurilor curente, care a inregistrat un sold cu 49,9% mai mic fata de primul semestru din 2009. Soldul transferurilor curente (contributia cea mai mare este data de banii trimisi in tara de romanii din strainatate) a coborat astfel la 1,06 miliarde de euro, de la 2,12 miliarde de euro in perioada similara din 2009.

Pe scurt, înseamnă că din ţară iasă mai mulţi bani, decât intră. Aceasta fireşte este rezultatul politicilor criminale de îndatorare duse de guvernele de până acum, precum descrise în scurta alegorie de mai sus. Pentru ca ruşinea să fie completă, balanţa de plăti obişnuia să fie zero (intră la fel de mulţi bani, câţi iasă), numai datorită românilor dinafară, cei cărora Preşedintele Băsescu le-a spus mai ieri să stea mai bine acolo unde se află, decât să se întoarcă în ţară, cu mâna la cerşit!

Între timp cei cu porcii, se laudă că au pus stăpânire pe România, deci fireşte, noi am ajuns să tragem la jug pentru ei. Se mai poate salva ceva? Desigur, dar nu va fi uşor:

1. Instalarea grabnică a unui guvern naţionalist, care să retragă România din UE, NATO şi alte asemenea organizaţii create strict pentru beneficiul altora. Putem cu mult mai bine fără ei.

2. Naţionalizarea tuturor resurselor de petrol/gaze naturale/minerale/apă/producţie energie.
Este firesc că lucrurile vitale lui, să aparţină poporului.

3. Fixarea cursului leului de euro pentru a preveni manipulările finanţiştilor. Apoi priviţi companiile străine dând buzna la noi, datorită costurilor scăzute de producţie.

4. Taxarea băncilor care vor să continue să facă afaceri la noi, după modelul Ungariei, doar că permanent. În prezent băncile nu oferă nici un folos românilor. Dacă o ţară mică ca Ungaria poate aduce la buget peste 700 milioane euro/an cu această măsură, la noi se poate cel puţin dublu.

5. Scăderea drastică a taxelor pentru producătorii locali, în scopul atragerii companiilor producătoare, după modelul Bulgariei. Eliminarea TVA-ului pentru alimente şi produse pentru copii. Natalitatea ar spori imediat.

6. Facilitarea unui climat favorabil dezvoltării agriculturii, industriei şi turismului prin eliminarea hăţişului birocratic şi a controalelor-peste-controale, făcute numai pentru şpagă. Reguli drastice vor fi urmate de către toţi funcţionarii guvernului.

7. Eliminarea taxelor ridicole, precum cea de timbru, scăderea taxei de inregistrare auto, spargerea monopolului imposibil al notarilor publici prin lege. Dacă în SUA se poate notariza orice hârtie pentru $1, se poate şi la noi.

8. Re-chemarea pe bune în ţară a românilor din afara ei. Aceştia se vor întoarce cu economiile lor şi cu o viziune diferită. Mulţi dintre ei vor începe afaceri proprii, fiind încurajaţi printr-o scutire de impozite şi taxe pe o perioadă de 2-3 ani.

9. Înfiinţarea de cooperative agricole pentru profit, prin stimularea re-unificării loturilor de pământ în prezent fragmentate, facilitând re-pornirea agriculturii. Cooperativele astfel create se vor bucura de multe facilităţi din partea statului. ( Ştia Petre Roman ce face când a oferit bonuri fiscale ţăranilor, în loc de tractoare! ).

10.. Nu în ultimul rând, anularea contractului cu FMI. Datoria va fi re-plătită, minus miliardele de euro care ni s-a impus să le dăm băncilor străine pentru a „rămânea la noi”. Eventual, se poate plăti din taxa aplicată băncilor, precum descris la p-ctul 4.

Sunt toate astea doar o himeră, sau chiar pot fi realizate, fără nici un fel de violenţe de stradă? Eu cred că da. Mai mult chiar, dacă nu începem imediat cu punctul 1, ţara se va scufunda în mult mai rău. Vecinii noştri mici şi mai slabi dpv economic, ne-au arătat că se poate , chiar şi parţial, cum au făcut-o ei. Noi îi putem surclasa.

După figura pe care au făcut-o grecii UE, este posibil că mamutul să se prăbuşească, în ciuda avansurilor Germaniei şi Franţei către Grecia. Ei doar îşi vor trilionul de euro datorat înapoi. De ce să nu fim noi buturuga care ajută carul să se răstoarne?

Alegem degrabă naţionalişti adevăraţi şi gata: nu va mai exista nici o scuză pentru ca măsurile acestea, sau măcar parte din ele, să nu fie adoptate. De 20 de ani încoace scuza PRM a fost „nu am fost niciodată la putere”. În stilul ăsta nici nu veţi fi vreodată. Ori se face curăţenie deplină în partid, ori cei adevăraţi pot părăsi carcasa muribundă, afiliindu-se unui alt partid, încă ne-înfiinţat. Dacă cunoaşteţi vre-un partid naţionalist adevărat, oricât de mic, spuneţi-mi.

Dacă oranjii lui Soros pot declanşa revoluţii pe tweeter, poate punem şi noi de una paşnică şi adevărată, aici pe Lumea după Eufrosin. Nu vreau să fiu în frunte, ci numai să catalizez schimbarea – să o preia alţii când va prinde tracţiune. Un moment mai propice nu cred că se va arăta curând, căci toată lumea, mai puţin profitorii sistemului, e ne-mulţumită. Ce spuneţi, o facem pentru România?