Viaţa de acum 100 de ani, în fotografii color de o rară calitate


Un salt de un secol înapoi în timp, în Rusia anilor 1905-1915, surprinde oameni demni, profunzi şi mândri de realizările lor, precum şi o societate dezvoltată, în care industria începuse să joace un rol important. Bisericile şi mănăstirile sunt extraordinare, dar din nefericire peste doar câţiva ani cele mai multe erau distruse, căci ciuma bolşevică se dezlănţuiese asupra creştinilor ortodocşi, cu ura satanică tipică celor care-au adus-o peste Rusia, direct din Lumea nouă.

Link spre fotografii

Anunțuri

14 răspunsuri

  1. Eu nu am vazut nici o poza la acel link?

  2. wow! Pozele sunt extraordinar de frumoase! Multam Eufrosin!

  3. ce minunata e rusia…mai ales acum cand arde…
    (editat – nb)

    Si ce te mai bucura asta pe tine! Eufrosin

    • Pozele sunt interesante, dar szeppty cam are dreptate referitor la rusi. Au fost intotdeauna dusmanii nostri si nu am avut parte de la ei decat de lucruri rele. In plus, de cate ori am fost aliati (de conjunctura) in razboaie, ne-au tradat. Asa ca, daca zilele astea nu prea se poate respira in Moscova, nu am nici o urma de compatimire pentru ei. Cu cat mai multe rele se intampla rusilor, cu atat mai bine.

      • Niciodata sa nu te bucuri de raul altuia si sa ne rugam mai ales pentru dusmani (de bine) asta e masaura a smereniei si mult place Lui Dumnezeu. Asa am citit in scrierile sfintilor stiu ei ce stiu. Ii compatimesc pe rusi, Dumnezeu stie ce va mai veni si pestre noi. La rugaciune pentru tara fratilor! Doamne Ajuta!

  4. D-le Eufrosin am fost impresionata de fotografiile pe care le-am vazut.Ei au trait o alta viata cu alte reguli si conditii.Nu ma mai satur sa o provoc pe mama sa-mi povesteasca despre viata lor cand erau copii!Este incredibil.Bunicii mei au venit in Bucuresti dintr-un satuc din Teleorman.Inainte de razboi era acolo mare mosier,Capra poate ati auzit.de el.Avea mare avere si a facut pe toate dealurile pe care le detinea culturi de vita de vie,livezi,iazuri cu pastravarii si grajduri cu vite si cai.Avea angajati profesionisti in fiecare sector.Erau si culturi de cereale iar moara era intretinuta de inginer german care avea casa lui in sat cu familie cu tot.Era dispensar si copilele lui aveau guvernanta germana care le scula la 6 dim. si faceau gimnastica.Scoala o faceau in particular si apoi au mers la studii in Germania.Bunicul era proprietar de pamant si avea animale,casarie,razboi de tesut si atelier de daracit lana.Se scula de la 4 si fetele abia il vedeau de cat alerga toata ziua.Bunica ramanea acasa cu femeile care munceau la atelier si avea grija sa aiba tot ce le trebuia inclusiv mancare la pranz.Bunica ere cafegioaica inraita si cumpara de la armeni cafea cruda ca nu-i placea decat proaspat rasnita si prajita.Aveau 3 fete pe care le punea la munca,stiau tot rostul oamenilor.Pleca mama calare sa duca mancare oamenilor la camp desi avea 9 ani.Le imbraca numai cu rochite de pe Lipscani si le certa daca le prindea ca seara nu se spalau bine sau ziua se stergeau pe sort in loc sa se spele pe maiini.Bunicul a muncit ca asa gandea el viata si cand au venit derbedeii satului sa-i ia utilajele si tot ce avea ca oricum pamantul il luasera a lasat totul si a plecat la Bucuresti.A luat-o de la capat,a facut alta casa si s-a adaptat vietii in capitala.Bunica nu a rezistat si la 45 de ani a murit.El a trait 91 de ani.A facut comotie cerebrala dupa ce Ceausescu a spus ca ar trebui folositi batranii in tabere speciale sa faca si ei ceva nu sa stea si sa astepte pensia.In fiecare zi facea gimnastica dimineata,dupa fiecare masa facea o plimbare de 1/2 h si cand era sezon bea in loc de apa must de macese.Era puternic si frumos,se radea in cap in fiecare vara si avea o frumusete de par alb ca zapada cu ochi albastri si fata curata si mirosea mereu frumos.Imi este dor de el si de tot sirul de batrani care au plecat.Fiecare are povestea sa minunata si ne-au invatat ca poti sa faci orice daca muncesti ca nimic fara munca nu rezista si nu este drept sa ceri ceva daca nu meriti.Cum puteam creste noi altfel si cum puteam noi educa altfel pe copii i nostri.Vedeti aici este misterul.Nu in metode sofisticate,in scoli celebre ci in exemplul personal.Copilul nu face decat ce vede la parintii lui.Poti sa-i spui tu fraze frumoase daca el te vede facand altceva nu mai are nici o relevanta restul.Bunica din partea tatalui nu stia carte,bunicul era negustor si munceau sa intretina pe cei 6 copii.Duminica mergeau la biserica,veneau si mncau toti si bunicul le citea cate ceva.Matusa mea imi povestea ca intr-o iarna le-a citit Quvo vadis si ca abia asteptau seara ca sa afle ce se mai intampla in carte.Cand eram copii in fiecare vacanta stateam si la ei si nu am auzit niciodata o vorba rastita,sa comenteze copiii ceva cand erau trimisi sa faca ceva,nu exista.Doar 2 au ramas in sat restul la facultate la ff pt. ca erau copii de chiaburi si nu aveau dreptul sa mearga la scoala dar au mers.Cum a putut o femeie fara stiinta de carte si un tata ocupat sa educe in acest mod cei 6 copii?Ii iubeau si-i respectau enorm Cum ?Prin exemplul personal.Nu stiau sa faca altfel decat ce vazusera acsa unde se facea mereu ceva nu se ardea gazul de pomana.Iar despre bunica sa va spun ceva nostim.Noi eram mari la scoala si sora mai mica a plecat in Germania definitiv.Era slabiciunea bunicii,bunicul murise si se gandeau cum sa-i spuna ca nu avea s-o mai vada.O tot pacaleau ca este in delegatie,ca este in concediu ca nu are timp sa vina…Intr-un tarziu se stang ei la tara si se hotarasc sa-i spuna.Dupa ce cu chiu cu vai,cu menajamente de tot felul i-au spus bunica le spune ca stia dar i-a lasat sa se chinuie pt. ca au putut s-o minta.

  5. D-le Euifrosin,mi-a facut placere sa ma mai uit pe aceste minunate fotografii si am avut o revelatie!Privind la felul cum sunt imbracati,la curtile taranesti fara mormane de acareturi,la ulitele curate am avut o revelatie!La bunici la tara nu era cazan de gunoi.!!Eu nu am vazut niciodata cazan de gunoi.!!Toate resturile se foloseau in gospodaria taraneasca.Viata si respectul pentru munca si ce iti da Dumnezeu ( absolut orice lucru era rodul muncii si era dar de la Cel de sus) ii invatase sa nu risipeasca si sa nu batjocoreasca nimic.Totul se folosea pt.altceva.Esta foarte adevarat ca oamenii aveau putine la dispozitie si mai ales nu aparusera materialele sintetice.Acum sunt munti de peturi si de pungi de plastic si toate celelalte ca doar traim in aceeasi lume si le vedeti bine.Poti afla multe despre oamenii si conceptiile lor dintr-o anumita epoca si dintr-un anumit spatiu geografic.La un moment dat este intr-o fotografie un covor cu un motiv central -ca un romb zigurat,cu diverse culori.Acest motiv il am eu pe un covor vechi de la bunica ( a fost tesut intr-un atelier manastiresc) si am fost uimita ca l-am vazut in aceasta vara pe un covor vechi,tocit,intins pe iarba la uscat langa o curte in Turcia.Acelas motiv se poate vedea in filmele americane in corturile indienilo din Dakota.Unele romburi dezvolta in interior culorile spectrului luminii solare.Va multumesc inca o data pt.aceste bucurii.

  6. Pt..eufrosin..Citesc o carte interesanta care cred ca ar face placere multora .In cautarea sensului pierdut.de pr.dr.DC.Dulcan.Este o mare personalitate a medicinii romanesti,pionier in multe domenii despre care nu s-a vorbit pana acum asa cum nu s-a vorbit de multe personalitati romanesti.Primul volum este viata dandului,un copil de la tara cu o copilarie grea dar traita intr-o familie de crestini curati.Acest lucru se rasfrange in intreaga sa personalitate si cred ca asta l-a ajutat sa traiasca toate tragediile si greutatile prin care a trecut in acest mod.Descrie foarte frumos satul natal,oamenii din jur prind viata si am intalnit multe valori comune cu cele din viata bunicilor si parintilor mei.Al II-lea volum este o incantare pt. mine sa-l citesc pt. ca sunt foarte pasionata de tot ce este aceasta minune Dumnezeiaca,corpul omenesc.Relateaza intr-un mod usor de urmarit pt. cei care nu au o pregatire de specialitate cunostintele,experientele dobandite in ani de studiu si practica medicala.Cred ca merita citita o astfel de carte.Pe langa notiunile deosebite in domeniul miraculoasei lumi fiintei omenesti este minunat exemplul de viata si de modul de a o trai a unui om deosebit.Daca as fi ministrul invatamantului as organiza mai ales pt. liceeni intalniri cu astfel de oameni care ar fi exemple vii nu sloganuri moarte despre cum trebuie sa lupte sa-si aseze viata pe temelii solide.Daca o s-o cititi sa-mi spuneti daca v-a placut.Daca nu,imi cer iertare pt. timpul acodat.Numai bine!

  7. Imi cer scuze pt. greselile strecurate!Am citit abia dupa ce am trimis comentariul.

  8. interesantă coloristica (evident adăugată recent)

  9. stimata/e BABA DOCHIA, va rog foarte mult sa ma contactati, am citit comentariile dvs si cred ca ma puteti ajuta. Sunt profesor de geografie si de cativa ani lucrez la o lucrare monografica a comunei Viisoara probabil satul de unde au plecat la Bucuresti bunicii dvs si unde erau mosieri familia Capra.
    cu respect, Eugen Maruntelu Viisoara Teleorman
    maruntelueugen@yahoo.com
    0764812371

Răspunde!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: