Viața sub Coronavirus și cum îl evităm noi

Auzind la radio recomandările de a nu ieși afară din casă, am făcut ceea ce fac de obicei Sâmbăta și am scos bicicleta la o lungă tură prin Cluj.

Cu excepția faptului că orașul e mult mai aerisit ca de obicei datorită plecării studenților la casele lor, lumea era afară la plimbare sau la terase, simțindu-se bine în deplină normalitate. Am văzut în total vreo șase oameni cu mască pe față, dintre care doi tineri îndrăgostiți pe o bancă în Parcul Mare, cu măștile coborâte pentru a putea face lugu-lugu.

Pe malul Someșului plin de mămici cu copii mici, chiar și pe plajă se însoreau câteva cupluri. În Parcul Rozelor nici o bancă îndreptată spre soare, nu era neocupată: oamenii stăteau cu fața la soare, sintetizând astfel vitamina D, cea atât de necesară organismului pentru a preveni și vindeca infecții și chiar cancerul.

Totul arăta natural, nici urmă de panică, semn că românii nu pot fi prostiți ușor. Cică să nu ieșim din case..

În urma așa zisei gripe spaniole din 1918, autoritățile medicale au constatat că pacienții sever bolnavi de gripă, se recuperează cu mult mai bine în aer liber, la soare, o combinație de elemente care au scăzut radical morțile pacienților și ale personalului medical. Cercetările au arătat că atât aerul proaspăt cât și lumina soarelui sunt dezinfectante, omorând virusurile și bacteriile [1] .

Influenza patients getting sunlight at the Camp Brooks emergency open-air hospital in Boston. (National Archives)

Pur și simplu, doctorii au descoperit că pacienții grav bolnavi cu gripă, se recuperează cu mult mai bine în aer liber decât în interior. Terapia aerului liber a fost folosită pe larg și cu răniții de pe frontul de Vest, după care a devenit tratementul preeminent pentru pacienții bolnavi cu tuberculoză, care erau scoși cu paturile afară în aer liber și soare, sau în saloane de spital cu ferestrele larg deschise, zi și noapte. Acest tratament a rămas popular până în anii ’50, când au apărut antibioticele.

Doctorii cu experiență la prima mână cu terapia aerului liber de la spitalul din Boston, au fost convinși de eficacitatea sa. Un raport susține scăderea mortalității pacienților de la 40%, la 13%.[2]. Medicul șef al Gărzii Militare a Statului Massachusetts a afirmat:

„Eficacitatea tratamentului cu aer liber a fost dovedită absolut, cineva trebuie doar să o încerce pentru a îi descoperi valoarea„.

Ce altceva mai facem noi zilele astea? Ca de obicei, în fiecare primăvară, cumpărăm de la piață o bogăție de verdețuri sănătoase care tocmai au început să-și scoată capul: ceapă verde și leurdă, ambele cu excepționale calități antibacteriale și antivirale, pe care le mâncăm crude, sau presărate peste o salată de fasole boabe, sau cartofi, fără economie.

O legătură costă 1.50 Lei, iar dacă peste un bol de salată rup patru legături de leurdă și tai una de ceapă verde, e cu mult mai ieftin și nu mai spun plăcut, decât o ședere în spital de unde avem toate șansele să ne alegem cu o infecție nozocomială. 

Ce altceva? Zinc, sub formă de suplimente.

Celulele albe ucigașe T (limfocitele), sunt critice pentru producerea anticorpilor „deștepți”, care spre deosebire de cei „naivi”, au memorie pe termen lung împotriva cornavirusurilor ( nu e doar new-COVID 2019, acesta fiind doar ultimul dintr-un lung șir, cu care toți am fost infectați măcar odată în viață – ați avut guturai? Atunci ați avut coronavirus 2014, 2008 etc.).

Oligoelementul Zinc este o necesitate pentru producerea de celule ucigașe T , care conferă imunitate pe termen lung. Zincul inhibă creșterea virusurilor de tip ARN (acid ribonucleic) precum coronavirusurile. Mulți copii sunt deficienți în Zinc, pentru că mănâncă exclusiv carbohidrați sub formă de paste, pizza, cereale etc.).

Dați fuguța la o farmacie naturistă și faceți un mic stoc de capsule de Zinc, cel legat în drojdie de bere fiind bioasimilabil, spre deosebire de cel sub formă anorganică (oxid de Zn). Una pe zi e suficient.

Între soare, mișcare, verdețuri de primăvară și zinc, nu vă puteți îmbolnăvi nici de corona și nici de vreo altă specie care produce gripa sezonieră.

Rămâneți sănătoși și nu uitați să țineți postul!

Referințe

1. Hobday RA and Cason JW. The open-air treatment of pandemic influenza. Am J Public Health 2009;99 Suppl 2:S236–42. doi:10.2105/AJPH.2008.134627.
2. Anon. Weapons against influenza. Am J Public Health 1918 Oct;8(10):787–8. doi: 10.2105/ajph.8.10.787.
3. Medium