Mașinile electrice, viitorul transportului individual, sau moartea pe patru roți?

Guvernele se întrec într-o cursă prostească pentru a ne momi să cumpărăm jucării electrice – cică mașini – pentru a evita poluarea, pentru a fi „green”, pentru a reduce „amprenta de carbon” și alte marote imbecile care la o examinare mai atentă, nu stau în picioare.

Pe lîngă prețul exagerat al unei asemenea jucărioare, chiar dacă e subvenționat de către contribuabilii care nu cumpără așa ceva (prog. rabla), dezavantajele și crimele pe care se bazează tehnologia EV (electric vehicle) se calca unul pe celălalt pe picioare:

• curentul pentru a încărca bateria vine de la centrale electrice pe cărbune, deci „amprenta de carbon” e clar o minciună care are cu totul alte scopuri decît un mediu curat.
• jucărioarele mai iau foc în mod spontan și vai celor care se află în ele atunci cînd se declanșează incendiul. Amperajul mare al bateriei asigură o combustie rapidă și eficientă.

• Bateriile sunt construite pe sîngele copiilor din Congo, producătorul nr. 1 mondial de Cobalt, unul dintre elementele necesare producerii bateriilor vehiculelor electrice. Copiii lucrează de la vîrsta de 6 ani pentru $1/zi în minele de Cobalt. Pe lîngă că nu au nici un echipament de protecție sau unelte cu care să zdrobească roca, copiii sunt forțați să intre în tuneluri înguste în care numai ei încap pentru a extrage minereul. După cum e previzibil, tunelurile se surpă peste copii, iar compania chineză care e principala exploatatoare de Cobalt din Congo, nu raportează morții, ci îi îngroapă anonim și mituiesc părinții. Peste 2,000 de copii mor anual în aceste mine.

• Autonomia nu e cea pe care o aflați de la dealer înainte de a bate palma. Zilele foarte călduroase, sau foarte reci, reduc capacitatea bateriei de a stoca curentul electric. În timp, bateria se degradează, reducînd mult valoarea reziduală a vehiculului, bateria fiind cel mai scump component. Dacă aveți nevoie de căldură sau aer condiționat, noroc bun! Cine plătește 30,000 euro pentru o Tesla veche de doi-trei ani?
• Realimentarea unei mașini clasice ia 5 minute, cea a unui EV cel puțin cîteva ore fără ca bateria să ajungă la capacitate maximă. Iar cu prețul actual al curentului electric, avantajul financiar dispare.
• Nu în ultimul rînd, cîmpurile electro-magnetice de frecvență joasă (ELF) produse de motorul electric/baterie/alte circuite, sunt foarte periculoase pentru ocupanți, acestea cauzînd cancere colo-rectale, iar în cazul bun somnolență, dureri de cap, ochi uscați, gît înțepenit. Călătorii sunt expuși acestor cîmpuri pe întreaga durată a călătoriei. Acesta e unul dintre pericolele asupra căruia cumpărătorii nu sunt avertizați deloc. Prevăd că în cîțiva ani producătorii de EV’s vor proceda precum industria telefoniei mobile pentru a-și limita expunerea la litigii.

Așa arată un parc de vehicule electrice abandonate din Paris și împrejurimi, din cauză că înlocuirea bateriilor epuizate nu e fezabilă dpv financiar.

Să ne mai întrebăm cum vor putea fi procesate bateriile uzate fără a cauza o poluare cu mult mai rea decît cea generată de motoarele cu combustie internă?

Cînd vremelnicii noștri guvernanți se dau de ceasul morții ca să ne facă „bine”, fie cu acul, masca și „certificatul”, fie cu mijloacele de deplasare personală, e bine să alergăm în direcția opusă și să strigăm: păzea!