5 răspunsuri

  1. Incerc sa explic aici care e riscul fundamental al acestei tehnologii ARNm utilizate de catre noile seruri, asa zis vaccinale (caci ele sunt terapie genica, nu vaccinuri).
    Procesul natural de fabricatie a proteinelor in interiorul celulei este urmatorul:
    1. Celula sesizeaza lipsa unei anume proteine
    2. O secventa din ADN-ul prezent in fiecare celula, se desfasoara si transfera codul necesar fabricatiei proteinei catre ARN mesager.
    3. ARN mesager merge la ribozomi, care sunt niste minifabrici de proteine.
    4. Ribozomii preiau codul de la ARNm si incep fabricarea proteinei codificate de acesta.
    5. Atunci cand cantitatea de proteina fabricata este suficienta, ribozomii fabrica o proteina SPECIFICA, numita de biochimisti „proteina S”, unde s-ul vine de la „stop”.
    6. Proteina S merge si se ataseaza pe ADN-ul celulei, blocand desfasurarea ACELEI secvente ce codifica proteina a carei fabricatie a fost incheiata, regland astfel cantitatea acesteia.

    Se ridica, astfel cateva intrebari:
    1. Viata celulei este una dinamica si…continua. Procesele celulare nu iau pauza de somn. Ca atare, atunci cnd , pe langa ARNm care poate exista in celula in mod natural, ca parte a procesului descris mai sus, vom avea si ARNm strain, introdus de serul „minune”. Care din ele vor fi preluate de ribozomi, care din proteinele codificate vor fi fabricate…Nu stie nimeni. Dupa cum nu stie nimeni daca nu cumva cele doua lanturi diferite de ARNm nu vor interactiona, creind un al treilea cod, in baza caruia ribozomii vor fabrica…nu se stie ce…Adica exact baza dezvoltarii unor boli autoimune…
    2. Dupa cum am spus, la finalul fabricatiei, se emite o proteina S, care este specifica. Ei bine, in situatia in care secventa ce a codificat proteina se afla pe ADN, acea proteina „stie” foarte bine unde sa se ataseze si ce secventa blocheaza. Proteina „spyke”, codificata de ARNm „de import”, nu este, insa codificata in ADN. Intrebarea de bun simt este „Unde se va atasa proteina S pe ADN”?. Iar raspunsul , tot de bun simt, este „la intamplare”, blocand astfel temporar fabricatia unei proteine utile si creand un dezechilibru in functionarea corecta a celulei. Ce anume dezechilibru, iarasi, nu stie nimeni, caci atasarea va fi intamplatoare…

    Cei ce nu sunt convinsi, nu au decat sa citeasca manualele de Biochime care trateaza subiectul…Vor gasi acolo ca exista trei tipuri diferite de ARNm, despre care nimeni nu stie care, cand , cum si de ce intra in actiune…Alta problema de ucenic vrajitor al carui orgoliu tembel crede ca le stie pe toate, in vreme ce el abia zgarie suprafata muntelui de cunostinte necesare ca sa controleze asemenea procese…

    • Bună sinteză! Eu cred că serurile astea au fost produse și testate cu ceva ani înainte și că se știe ce efecte cumplite au. Unde au greșit, e în faptul că efectele au apărut prea devreme, astfel încât cei care stăteau pe gard s-au speriat. Intenția era să apară mai târziu, ca să poată fi puse în seama a altceva. Așa, când vezi oameni paralizați câteva zile după vax, îți cam trece cheful.

      • Efectele adverse pot apărea și imediat după vaccinare. Cele care apar târziu sunt altă chestie.
        Trombozele sunt efectele imediate, după cum se vede, despre care sigur știau dinainte și de aceea nici nu le-au trecut în prospect.

        • Numai că nu au contat ca efectele să apară imediat. Pe termen mediu și lung, va fi dezastru pentru cei care nu știu ce au de făcut.

Răspunde!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: