Sistemul medical sub cizma Big Pharma, a miliardarilor și a politicienilor: New England Journal of Medicine – redută a propagandei vacciniste


New England Journal of Medicine publică „Strategia” pentru state cu privire la aplicarea obligativității vaccinului COVID-19.

De Jeremy Loffredo

Un nou articol din New England Journal of Medicine (NEJM), cunoscut ca unul dintre cele mai prestigioase reviste medicale din lume, susține că guvernele statelor au nevoie de o „strategie” pentru implementarea viitorului vaccin COVID-19.

Îngrijorați de faptul că doar 51% dintre cetățenii SUA intenționează să primească vaccinul, cei trei autori stabilesc un cadru pentru parlamentari „pentru a contribui la asigurarea adoptării vaccinului atunci când acesta este disponibil”, cu accent pe „șase criterii declanșatoare” pe care statele ar trebui să le ia în considerare atunci când decid dacă este necesară obligativitatea vaccinului COVID-19.

O condiție este dovada că COVID-19 prezintă o „amenințare continuă” pentru stat, explicând că amenințarea ar putea fi demonstrată prin „tendințe tulburătoare susținute în cazuri noi, internări sau decese”.

Ei sugerează, de asemenea, un „program generos de compensare pentru persoanele care au efecte secundare grave ale vaccinului”. Întrebarea de ce guvernele statelor ar trebui să impună un vaccin care se așteaptă să inducă efecte secundare grave, este fără răspuns în articol.
Autorii recomandă statelor să introducă mai întâi o dispoziție voluntară de vaccinare și dacă acest lucru se dovedește „nereușit”, atunci se va impune vaccinarea.

Acest lucru este necesar, deoarece „principiile eticii în sănătatea publică susțin încercarea unor politici mai puțin împovărătoare înainte de a trece la altele mai împovărătoare”. Cu toate acestea, perioada voluntară de furnizare a vaccinului „ar trebui limitată la o chestiune de săptămâni”, scriu ei.

Autorii continuă să descrie cum ar putea arăta un mandat de vaccinare: fiecare stat își va scrie propria legislație, dar ar putea fi, de asemenea, potrivit ca guvernul federal să mandate ca anumite grupuri să primească vaccinul.

(Deși puterea constituțională de a proteja sănătatea publică revine în primul rând statelor, o urgență națională declarată în martie permite astfel de măsuri federale legate de COVID-19.)
Aceștia susțin că, deși ar fi inadecvat ca mandatele statului să ia forma vaccinării obligatorii, nerespectarea ar trebui să suporte „sancțiuni relativ substanțiale”.

Aceștia descurajează statele să introducă sancțiuni penale, astfel încât să nu „invite contestații legale din motive procedurale echitabile”, dar încurajează sancțiuni precum „suspendarea angajării sau ordinele de ședere la domiciliu”.

Destul de interesant, în timp ce autorii descurajează amenzile, recunoscând că „dezavantajează cei săraci”, aceștia pledează pentru ca oamenii să-și piardă locurile de muncă, dacă nu primesc vaccinul.

În timp ce autorii stabilesc doar această posibilitate de penalizare pentru persoanele din „grupuri cu prioritate ridicată”, stabilirea cine este considerat prioritar va fi lăsată în sarcina autorităților de aplicare, oricine ar fi aceasta. Acest lucru este deosebit de deranjant atunci când se consideră că cei mai săraci sunt mai susceptibili de a fi considerați cu risc ridicat, în ceea ce privește contractarea COVID-19.

Articolul NEJM se încheie menționând necesitatea ca factorii de decizie de stat să construiască „încredere publică”, pentru a nu „[ridica] suspiciunea că profitul, mai degrabă decât motivele de sănătate publică, stă la baza acestor propuneri [de a impune un mandat de vaccinare]”.

„Producătorii de vaccinuri ar trebui să rămână pe margine”, scriu ei.
Acest lucru s-ar putea dovedi dificil, având în vedere că consilierul științific șef pentru căutarea unui vaccin COVID-19, supranumit „Operațiunea Warpspeed”, este Moncef Slaoui, fost executiv la GlaxoSmithKline (GSK).

GSK este cea mai mare companie de vaccinuri din lume după venituri și a fost responsabilă pentru ceea ce Departamentul de Justiție al SUA a numit „cea mai mare fraudă din domeniul sănătății, din istoria SUA” la acea vreme. Slaoui deține în prezent aproximativ 10 milioane de dolari în acțiuni GSK.

Și în timp ce cei trei autori ai articolului NEJM nu au dezvăluit niciun interes financiar, este semnificativ faptul că toți cei trei autori pot fi asociați cu Fundația Gates – auto-declarat „cel mai mare finanțator de vaccinuri din lume”.

Autorul principal Michelle Mello, provine de la Universitatea Stanford, care a primit până în prezent 2,7 milioane de dolari de la fundația Gates în 2020. Co-autorul Ross Silverman provine de la Universitatea Indiana, care a primit 3,4 milioane de dolari de la Fundația Gates în 2020.

Și poate cel mai izbitor este legătura dintre fundație și al treilea autor al articolului, Saad Omer, directorul inaugural al Yale Institute for Global Health. Grupul privat de cercetare al lui Omer este finanțat atât de Fundația Gates, cât și de Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizare (GAVI, un soi ne NATO al vaccinurilor – nota redacției) care este strâns legată de Fundația Gates și al cărei cel mai mare finanțator privat este Fundația Gates.

„Acest articol este revelator – și înfiorător – pentru impunerea de mandate de către Pharma care ar putea impune sutelor de milioane de americani reticenți să se supună unei proceduri medicale riscante cu vaccinuri slab testate, ineficiente și cu răspundere zero”, a spus Robert F. Kennedy , Jr., președinte al apărării sănătății copiilor.

„NEJM și-a confirmat încă o dată avertismentul fostului său editor Marcia Angell că acest jurnal odinioară renumit, s-a transformat într-un vas de propagandă pentru Big Pharma”.

sursa

6 răspunsuri

  1. CITESTE SI DA MAI DEPARTE!
    Cum trebuie sa procedăm cu amenzile aplicate pentru nepurtarea pe faţă a măştii.

    Am spus „pe faţă” având în vedere faptul ca legea 55/2020 nu prevede nicăieri unde ar trebui purtată masca, iar toate celelalte acte normative inferioare ietarhic legii care ar fi trebuit să rezolve problema, sunt nule din start.

    O altă gravă anomalie este faptul că instituirea stării de alertă doar prin Hotararea Guvernului şi fără control parlamentar, este neconstituţională. Starea de alertă nici nu este prevăzută in Constituţia României.
    Cu toate acestea, poliţia dă amenzi cetățenilor României, chipurile, pentru nepurtarea măştii de protecţie. Dar procedând aşa, poliţiştii care o fac, comit infracţiunea de abuz în serviciu care se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Este vorba despre articolul 297 din Noul Cod Penal.
    În consecință, orice român care a primit sau care va primi amendă pentru nepurtarea măştii, o poate contesta în instanţă pentru a i se anula.
    Vă prezint acum procedura. Mai întâi, amenda nu trebuie semnată. Şi desigur, nu trebuie plătită. Apoi, din partea celui amendat, poliţistul care scrie acel proces verbal este obligat să scrie motivul pentru refuzul lui de a semna. Este important să i se dicteze poliţistului, iar el să scrie exact ce spune cel amendat. Va spune în cuvinte proprii că nu este de acord cu amenda pentru că (1) aceasta este neconstituţională, (2) pentru ca îi încalcă drepturi fundamentale si libertăți garantate de Constituţie şi (3) pentru că cei care emit acea amendă comit un abuz în serviciu.
    După ce este completat procesul verbal cu acele precizări, amenda urmează să vină prin poşta la domiciliul celui amendat.
    Legea prevede că orice amendă poate fi contestată în termen de 15 zile de la acea dată calendaristică.
    Se face o foto-copie a procesului verbal care se depune la Judecătoria de care aparţine cel amendat, împreună cu acea Contestaţie în care se solicită anularea amenzii. Această Contestaţie se bazează pe decizia nr. 457 din 25 Iunie 2020 a Curţii Constituţionale a României.
    Contestaţia poate fi completată cu solicitarea instanței pentru tragerea la răspundere penală a agenților de politie care au întocmit procesul verbal, având in vedere că faptă lor se încadrează în prevederile articolului 297 din Noul Cod Penal care se referă la abuzul în serviciu.
    Se pot solicita instanţei despăgubiri din partea persoanelor care au încălcat legea în dauna părții vatamate (pentru daune morale şi materiale).
    Acolo unde există posibilitatea, Contestația se poate depune la Judecatorie şi electronic, prin mail. În acest caz, tot prin mail va veni din partea Judecătoriei numărul de Dosar înregistrat pe numele celui care a facut Contestația pentru anularea amenzii.
    Dupa primirea numărului de Dosar, se plăteste taxa judiciară de timbru, care în prezent a ajuns la valoarea de 30 de lei.
    Judecătoria va emite o Citaţie pe care o va trimite prin poştă contestatarului amenzii. După primirea Citaţiei pentru prezentarea la proces la data stabilită, dacă dintr-un motiv sau altul nu puteţi participa, se poate solicita în scris sau prin mail judecarea cazului in lipsă.
    În acest caz, nu mai este nevoie să apelaţi la un avocat care să fie prezent acolo. Conform articolului 24 din Constituţie (alineatul 2), procesul va avea oricum un avocat numit din oficiu, dacă el nu este ales anticipat. Totuşi, este mult mai bine ca cel care a contestat amenda sa fie prezent la proces.
    Este important ca în conținutul Contestației să se precizeze că în conformitate cu decizia Curţii Constituţionale a României nr. 457 din data de 25 Iunie 2020, nu se pot aplica sancţiuni în baza articolului 65 litera (h), pentru că Hotărârile de Guvern şi Ordonanțele sau Ordinele de ministru nu pot restrânge drepturile şi libertăţile cetățenești. Curtea Constituţională a desfiinţat aceste acte normative. Constituţia spune în articolul 53 că trebuie făcute doar prin lege.
    Deci, numai cu 30 de lei se poate scăpa de orice amendă emisă de poliţie pentru nepurtarea măştii, mai ales cand este vorba despre nepurtarea ei în spaţii deschise, dar şi în celelalte cazuri.
    Decizia instanței de anulare a amenzii va veni prin poştă.
    Acum, trebuie să mai stim că în ultima perioadă, după ce patrioţii români amendați în acest mod şi au obţinut deja anularea amenzilor pentru nepurtarea măştii, unii poliţişti au înţeles că sunt puşi de şefii lor să facă abuz în serviciu şi au schimbat tactica: dau doar avertismente în loc de amenzi.
    Deci vedeţi că se poate! Legea este de partea cetățeanului. Trebuie doar să ne facem partea, adică să ne folosim de oportunitățile legale pentru a ne apăra drepturile şi pentru a ataca în instanţă abuzurile pe care statul le face asupra cetățenilor prin intermediul poliţiei române.

    CITEȘ

  2. @ cocoandro A te adresa ” justitiei ” nu inseamna neaaparat ca ai si siguranta ca vei castiga si nu doar in Romania din pacate . In Romania cel putin , a te adresa ” justitiei ” , este echivalent cu-a juca la ruleta … la ruleta ruseasca . Fireste ca , am copiat postarea dumitale si SIGUR o voi da mai departe !

  3. Eufrosine , de unde mama draculu le scoti fratioare ca-s DIAMANTE ? FELICITARI A…N OARA !

  4. Purtarea măștii în spații publice închise nu are amendă în Legea 55/2020, iar în cele publice deschise nu este obligatorie

    Public această argumentare juridică, pe care am făcut-o pentru a ajuta pe cei ce sunt asaltați de către poliție și jandarmerie pe străzi, pentru a impune o sancțiune inexistentă în Legea 55/2020, după cum puteți citi mai jos.
    Aud că poliția a reluat practica penală de a intra în sfintele biserici în timpul slujbei.
    Contestați amenzile pe care vi le dau fără nicio bază legală și depuneți-le plângeri penale polițiștilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de împiedicare a exercitării libertății religioase.
    Nu lăsați acest regim dement să calce în picioare Biserica.

    Articol de Mihai Silviu Chirila

    Articolul 66, lit. a) din Legea nr. 55/2020, care prevede sancțiuni contravenționale (amenzi) pentru nerespectarea măsurilor de prevenire a COVID, trimite la art. 65 lit. h), care sancționează, la modul general, nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții stabilite conform art. 5, alin. 2, lit. d) din lege, fără a enumera aceste măsuri individuale.

    Articolul 5, alin. 2, lit. d) din Legea nr. 55/2020 prevede, la fel de vag, ca măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților: “măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei și izolării la domiciliu”, fără a menționa purtarea măștii.

    Niciunul dintre aceste două articole de lege nu se referă clar, precis și distinct la purtarea măștii în spațiu închis sau deschis. Purtarea măștii în anumite spații închise, este prevăzută de articolul 13, la care nu face trimitere art. 66, când dispune amenzi pentru nerespectarea măsurilor de prevenție.

    Alin. 64 din Decizia nr. 457/2020 a CCR decide că, pentru a fi respectată, o lege trebuie să fie foarte clară, precisă și previzibilă, “așa încât destinatarii să își poată adapta corespunzător conduita”.

    Legea nr. 55/2020 nu prevede clar, precis și previzibil, o sancțiune pentru nepurtarea măștii în spații publice închise, deci nu există amendă pentru refuzul de a purta mască în spațiile publice închise din art. 13.

    Art. 13 al Legii nr. 55/2020 nu prevede nicăieri obligativitatea purtării măștii în spații publice deschise, motiv pentru care hotărârile de guvern sau ale autorităților locale sau sanitare, care sunt doar norme de punere în aplicare a legii, nu pot adăuga la lege.

    Decizia nr. 457/2020 prevede că doar prin lege a Parlamentului se poate decide cadrul legal al măsurilor de protecție, mai ales când e vorba de restrângeri ale drepturilor și libertăților cetățenești.

    Prin urmare, decizia de a impune purtarea măștii în exterior prin anexe ale unor hotărâri de guvern: Anexa 2 a HG 782/2020 sau Anexa 2 a HG 856/2020 sau decizii ale unor autorități locale sau sanitare (de genul HCNSU) excede cadrului legal stabilit de Legea nr. 55/2020 și este nelegală, iar purtarea măștii în spații publice deschise nu este fi obligatorie pe actualul cadru legal.

    Iată pasajul din Decizia nr. 457/2020 a CCR, cu privire la nevoia ca legea să fie clară, predictibilă și previzibilă. Decizia CCR este în acord cu practica europeană în materie

    Decizia nr. 457/2020 a CCR, alin. 64: În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. De principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate, care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist, să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat (Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010; Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011; Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015).

    Respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă și previzibilă, întrucât acesta nu își poate adapta conduita în funcție de ipoteza normativă a legii. De aceea, legiuitorul trebuie să manifeste o deosebită atenție atunci când adoptă un act normativ (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014). O dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile și accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul (Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015).

    Sursa:

    https://www.marturisireaortodoxa.ro/purtarea-mastii-in-spatii-publice-inchise-nu-are-amenda-in-legea-55-2020-iar-in-cele-publice-deschise-nu-este-obligatorie/

Răspunde!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: