Un subiect care ar trebui studiat în școli cu prioritate: cine suntem noi de fapt? Pe Arcul lui Constantin, secțiunea Columna lui Traian, ridicat de către Senatul roman și poporul Romei la anul 315 în cinstea victoriei împăratului Constantin cel Mare asupra lui Maxențiu cu trei ani mai înainte, Dacii sunt reprezentați astfel (merită văzute):
http://www.romainteractive.com/eng/imperial-rome/arch-of-constantine/the-eight-statues.html
Îi vedem demni, nu în postură de sclavi, deși învinși de către împăratul Traian, el însuși trac de neam, care pășind pe pământul Daciei, ar fi spus „am venit acasă”.
Vă ofer o selecție de citate de o valoare extraordinară pentru istoria și identitatea noastră, adunate de pasionatul cercetător Marius Fincă.
Sumerologul rus A. Kifisim: „Strămoşii rumânilor au exercitat o
influenţă puternică asupra întregii lumi antice, respectiv a vechii
Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei”Pitagora (580 î.H – 495 î.H), face zece referiri la valorile
superioare ale geţilor. În „Legea 1143” el
spune: „Călătoreşte la geţi nu ca să le dai legi, ci să tragi
învăţăminte de la ei. La geţi toate
pamânturile sunt fără margini, toate pamânturile sunt comune.Homer: „Dintre toate popoarele geţii sunt cei mai înţelepţi.”
4. Platon (427 – 347 î.H.), elev a lui Socrate şi profesor al lui
Aristotel, surprinde în dialogul
„CARMIDES” o discuţie între Socrate şi Carmides, în care profesorul
îi spune lui Carmides ce l-a învăţat un medic trac când a fost la
oaste: „Zamolxe, regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum
nu trebuie a încerca să îngrijim ochii fără să ţinem seama de cap,
nici capul nu poate fi îngrijit, neţinându-se seama de corp. Tot
astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul, şi
iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli.
Pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest
întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă căci, toate lucrurile
bune şi rele pentru corp şi pentru om în întregul său, vinde la suflet
şi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie
deci, mai ales şi în primul rând, să tămăduim izvorul răului pentru ca
să se poată bucura de sănătate capul şi tot restul trupului. Prietene,
sufletul se vindecă prin descântece.Aceste descântece sunt vorbele
frumoase care fac să se nască în suflete ÎNŢELEPCIUNEA”. Uimitoare
aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de
ani!Dionisie Periegetul (138 d.H.): „În ceea ce urmează voi scrie despre
cea mai mare ţară, care se întinde din Asia Mică până în Iberia şi din
nordul Africii până în SCANDIA, ţara imensă a dacilor.”Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea referitor la
plăcuţele de la Tărtăria: „Oasele ca şi plăcuţele sunt foarte vechi.
Acum este o certitudine. Este rândul nostru să gândim că scrierea a
început în Europa cu 2000 de ani înaintea scrierii sumeriene. În
România avem o comoară imensă, dar ea nu aparţine numai României, ci
întregii Europe.”
Alfred Hofmann 1820 – în Istoria Pământului: „Într-adevăr nicăieri nu
vei putea găsi o putere de
înţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager,
însoţit de mlădierile purtării, aşa cum o afli la cel din urmă rumun.
Acest popor ridicat prin instrucţie ar fi apt să se găsească în
fruntea culturii spirituale a Umanităţii. Şi ca o completare, limba sa
este atât de bogată şi armonioasă, că s-ar potrivi celui mai cult
popor de pe Pamânt. Rumania nu este buricul Pământului, ci Axa
Universului.
Marija Gimbutas – Profesor la Universitatea California din
L.A.-Civilizaţie şi Cultură: „România este vatra a ceea ce am
numitVechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500
î.H., axată pe o societate matriarhală, teocrată, paşnică, iubitoare
şi creatoare de artă, care a precedat societăţile
indo-europenizate,patriarhale, de luptători din epoca bronzului şi
epoca fierului. A devenit de asemenea evident că această străveche
civilizaţie europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. A
fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile
creatoare ale naturii.”William Schiller – arheolog american: „Civilizaţia s-a născut acolo
unde trăieşte astăzi poporul rumun, răspândindu-se apoi spre răsărit
şi apus”.John Mandis: „Cele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au
fost făcute la Turdaş şi Tărtăria”.Universitatea din Cambridge: – În mileniul V î.H. spaţiul carpatic
getic era singurul locuit în Europa;Bonfini: „Limba rumunilor n-a putut fi extirpată deşi sunt asezaţi în
mijlocul atâtor neamuri de barbari
şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât nu s-ar
lupta pentru o viaţă cât pentru
o limbă”.Ludwig Schlozer (Russische Annalen-sec XVIII): „Aceşti volohi nu
sunt nici romani, nici bulgari, nici
wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de
popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au limba lor
proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova,
Transilvania şi Ungaria în număr de milioane”.Michelet, Paris 1859, către trimisul lui Cuza: „Nu invidiaţi vechile
popoare, ci priviţi pe al vostru. Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atât
veţi vedea ţâşnind viaţa”.Andre Armad: „Într-adevăr acesta este unul din cele mai vechi popoare
din Europa…fie că este vorba de traci, de geţi sau de daci. Locuitorii
au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite – până în
zilele noastre, susţinând astfel printr-un exemplu, poate unic în
istoria lumii continuitatea unui neam”.D’Hauterive (Memoriu asupra vechii şi actualei stări a Moldovei,
1902): „Limba latinească în adevăr se trage din acest grai
(primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai.
LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc
astăzi (aşa zisele limbi latine), aş zice că ea latina, este cea mai
nouă dintre toate”.Huszti Andras: „Urmaşii geto-dacilor trăiesc ş astăzi şi locuiesc
acolo unde au locuit părinţii lor,
vorbesc în limba în care glăsuiau mai demult părinţii lor”.L.A. Gebhardi: „Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii şi aveau
aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi
dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi
credeau că şi geţii şi dacii provin de la traci”.Abdolonyme Ubicini (Les origines de l’histoire roumaine, Paris,
1866): „Dacii sunt primii strămoşi ai rumunilor de azi. Din punct de
vedere etnografic dacii par să se confunde cu geţii, aceeaşi origine,
aceeaşi limbă. Asupra acestui punct de vedere toate mărturiile din
vechime concordă”.Daniel Ruzo (1968): „Am cercetat munţi din cinci continente, dar în
Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a
existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi
civilizaţii cunoscute astăzi”.Harald Haarman (specialist în istoria culturii): „Cea mai veche
scriere din lume este cea de la Tărtăria (cu mult înainte de scrierea
sumeriană;), iar civilizaţia danubiană este prima mare civilizaţie din
istorie.”William Ryan şi Walter Pitman (geologi, 1995): „Locul descris de
Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel al Mării Negre”.Emmanuel de Martone (profesor la Sorbona, 1928, în interviul dat lui
Virgil Oghină): „Nu pot să înţeleg la rumuni mania lor de a se lăuda
că sunt urmaşi ai coloniştilor romani ştiind foarte bine că în
Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari
recrutaţi din toate provinciile estice ale imperiului, chiar şi
administraţia introdusă de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi
rumunii sunteţi daci şi pe aceştia ar trebui să-i cunoască rumunii mai
bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură
spirituală şi morală înaltă”.Marc Pagel (profesor, şef al laboratorului de bio informatică la
Universitatea Reading, Anglia): „Acum 10.000 de ani în spaţiul
carpatic a existat o cultură, un popor care vorbea o limbă unică şi
precursoare a sanscritei şi latinei”.Clemance Royer (în Buletin de la Societe d’Antropologie, Paris,
1879): „… celţii, germanii şi latinii vin din estul Europei… iar
tradiţiile arienilor istorici din Asia îi arată venind din Occident…
noi trebuie să le căutam leagănul comun la Dunarea de Jos, în această
Tracie pelasgică a cărei limbă o
ignorăm”.
Oameni buni, realizăm cine suntem noi cu adevărat?
Filed under: Identitate, Istorie | Tagged: Identitate, Istorie |
Citind asta:
Harald Haarman (specialist în istoria culturii): „Cea mai veche
scriere din lume este cea de la Tărtăria (cu mult înainte de scrierea
sumeriană;), iar civilizaţia danubiană este prima mare civilizaţie din
istorie.”
As vrea sa fii oleaca atent. Pe vremuri in comuna primitiva, ce avea omul nevoie?
Apa dulce potabila, hrana si lemn.
Dunarea e cea mai mare apa dulce curgatoare din Europa. Mi-e greu sa cred ca atunci oamenii nu acordau o importanta aparte unui fluviu de asemenea dimensiuni. Dunarea in discutiile si povestilor oamenilor primitivi trebuia sa fie o zeitate sau prima minune a lumii. Ceva deosebit de important. Iar oamenii migrau mereu urmarind firul apei. Stiau chiar si aia din comuna primitiva ca pe masura ce urmaresti firul apei, acesta se lateste.
Iar cand se lateste cat Dunarea, atunci e clar ca pe malurile Dunarii vor inflori comunitati imbelsugate, caci Dunarea da si apa potabila (nepoluata evident), dar si mancare (pescuitul era de baza iar peste era din belsug).
Iar la vremea aia sigur in Campia Romana era un codru imens.
Banuiesc ca stii ca Teleorman nu e un nume romanesc, e turcesc si vine de la „deli orman” ceea ce inseamna padurea nebuna. Deci daca pe vremea turcilor campia era impadurita in cea mai mare parte, atunci nu e clar despre ce vorbim aici? Padurea inseamna multa mancare, protectie si lemn.
E la mintea cocosului ca oamenii din comuna primitiva sa vada in zona asta un paradis ca aveau tot, apa potabila din belsug, mancare si lemn.
Nu am studii de istorie si nici nu cred ca sunt vreo intelighenta remarcabila, dar e usor de intuit ca asa stateau lucrurile.
La toate cele expuse de tine, se poate adăuga și clima cu mult mai favorabilă decât cea a altor meleaguri. Dacă iernile erau și atunci tot ca acum, nu era nici o problemă: lemn din abundență pentru încălzire și proviziile făcute toamna, vânatul, pescuitul și mai ales păstoritul, cum să nu înflorească o astfel de societate, mai ales că erau un neam foarte bine dotat genetic?
[…] Cine suntem de fapt noi românii? […]
[…] Cine suntem de fapt noi românii? […]