Cumpărați de la supermarket în weekend? Ce faceți de fapt.


Încep prin a recunoaște că nu pot spune că nu calc prin supermaketuri, dar că o fac numai pentru a cumpăra lucruri care nu se găsesc altundeva și mai ales că fac un efort special de a ne hrăni de la piață, preferabil direct de la producători. Pe aceștia îi cunoști după marfa proaspătă și întotdeauna sezonieră, mâinile crăpate de muncă și mai ales stând de vorbă cu ei. 

Eu știu că ceapa și varza noastră sunt crescute la Mihai Viteazul, conopida la Jucu, ardeii verzi încă de găsit, în Apahida. Nu se compară ca gust și nutrienți cu mizeriile enorme și plasticizate care provin din Turcia sau Olanda, din supermarket. Iar când e vorba de ce pui în gură, prețul nu mai e un obiect deși de multe ori piața e mai ieftină sau la acelaș nivel cu sm-urile.

Măsura de a ține supermagazinele închise în weekend e una necesară, un bine făcut cu forța, cum era și kilogramul de pește oceanic pe care trebuia să îl cumpărăm ca să primim unul de carne, atunci când mai aveam flota de pescuit maritim. Astfel am mâncat o grămadă de pește în copilărie și acum înțeleg cât bine mi-a făcut.

Avram Fitiu 

Știți cum a devenit Supermarketul, NOUA BISERICĂ (New Age) la care se închină păgânește UN POPOR CREȘTIN? Știați că în ultimii 10 ani, peste 6 milioane de francezi au renunțat la supermarket? Știați că România este CAMPIOANĂ EUROPEANĂ ABSOLUTĂ cu 1680 de magazine ? Știați că GRADUL DE SUFERINȚĂ al unui POPOR este DIRECT PROPORȚIONAL cu numărul de cumpărători din S.M.? Există oare VIAȚĂ și după SUPERMARKET, pentru o Generație RUPTĂ-N COATE și în GENUNCHI? Câți se sinucid a doua zi după închiderea supermarketului?

Această “religie consumeristă” a supermarketului, pe care au adoptat-o milioane de români după 1990, are la bază o suferință profundă care a marcat societatea românească în regimul comunist. Vorbim aici de imaginea magazinelor goale din acele vremuri șI a tuturor suferințelor psihice și fizice aferente, lucruri care au rămas gravate în inima și creierul a milioane de români adulți sau copii pe atunci.

Astfel, milioane de români extrem de religioși din punct de vedere consumerist năvălesc în supermarket, acest corn al abundenței.

Această „religie consumeristă” ce vinde obiecte de consum, inlocuiește elementele sacre care au creat un echilibru până acum în viața omului. În această nouă religie, fericirea și echilibrul sufletesc sunt o marfă ce se vinde.

În această „religie consumeristă” – biserica supermarket – funcționează ca o intreprindere ce vinde și cumpără obiecte și implicit suflete omenești. În această noua societate îl cautăm pe Dumnezeu la supermarket și nu la biserică.

După cum spunea Durkheim : «Sentimentul religios nu este altceva decât transfigurarea sentimentului de apartenență la o societate în care riturile asociate se exprimă în mod simultan». Omul își caută propria identitate, iar actul de consum cultural oferit de supermarket răspunde acestei nevoi. Supermarketul a devenit un loc de cult asemănător cu un templu pentru obiectele de consum, un fel de ritual zilnic sau în weekend apropiindu-se de logica pelerinajului. În această noua societate religioasă, actul de economie este penalizat, moral fiind doar comportamentul consumerist. Dacă nu există nevoi pentru indivizi nu este nici o problemă, nevoile se creează artificial în supermarket.

Supermarketul, ca loc de cult consumerist, creează sentimentul unei fericiri efemere, fericire care durează de regulă cât durează și actul de cumpărare și astfel se creează o dependență de aceasta „noua religie”.

Ce capcană găsesc oare în supermarket, înafară de abundență ca bandaj sufletesc?

– Găsesc alimente chimizate de mâna a treia pe care vesticii le deșertează în stomacul rezistent al românilor, făcând experimente de inginerie socială cu mintea și cu trupul lor; România este situată pe locul 51 în lume la calitatea alimentelor consumate într-un studiu OXFAM. Din cele 125 de țări analizate, România s-a situat pe locul 51, obținând un scor mic în ceea ce privește calitatea, prețul alimentelor și sănătatea asigurată de alimentele consumate. Studiul a analizat 4 parametri principali precum: accesul la mâncare a populației; accesibilitatea alimentelor; dieta relaționată cu sănătatea populației ce a avut în vedere numărul de persoane care suferă de diabet sau obezitate, respectiv siguranța hranei ce a fost măsurată în funcție de accesul populației la o sursă sigură de apă, fie în interiorul casei, fie în exterior printr-o fântână.
– Găsesc o cultură străină prezentă pe toate ambalajelor produselor nonalimentare. Această cultură în special asiatică pe ambalajele jocurilor copiilor formatează o nouă generație de consumatori aserviți toată viața unei culturi de regulă chinezești, japoneze, coreene, taivaneze etc. Mâine această nouă generație de consumeriști nu vor mai cumpăra produse românești, pentru că la nivel de creier le-a fost setat un progrămel de robotizare pe care ei îl vor executa toată viața lor;
– Găsesc un mod de diferențiere și de raportare în societate la alte categorii sociale, obiectele conferind astăzi omului un anumit statut social și o ierarhie în cadrul societății;
– Găsesc un mod de socializare în această societate tehnologica în care individul trăiește extrem de mult timp în fața calculatorului într-un spațiu virtual;

Ar fi oare de acord clujenii, spre exemplu, ca supermarketul să fie închis în weekend, așa cum se întâmplă în celelalte țări europene?

O astfel de întrebare creează șoc emoțional pentru milioane de români astăzi, pentru că aceasta nouă religie nu permite alternative raționale de gândire.

Ce ar putea să facă românii clujeni, spre exemplu, în weekend, într-o astfel de situație plauzibila dealtfel, dacă ne uitam la situația din țările europene:

– Ar putea să descopere împrejurimile Clujului unde ar găsi mii de ferme țărănești care nu-și găsesc cumpărători pentru produsele lor alimentare țărănești de calitate;
– Ar putea să găsească mii de ferme țărănești de unde și-ar putea cumpăra îmbrăcăminte sănătoasă din in cânepă sau lână;
– Ar putea să descopere pensiuni agroturistice unde să mănânce o hrană de calitate, bucurându-se de natură împreună cu copiii și nepoții lor;
– Ar putea să socializeze cu țăranii din jurul Clujului ca sa înțeleagă această ultimă civilizație rurală vie a Europei;
– Ar putea să-și creeze contacte în lumea țărănească care să le permită organizarea pe baza de abonament al unui sistem de aprovizionare cu alimente sănătoase, direct la domiciliu sau la locul de muncă;
– Ar putea să creeze legături între copiii de la oraș și copiii țăranilor, conturând posibilități de petrecere de weekend-uri, după amieze sau vacanțe la țară;
– Ar putea să-și redescopere adevărata identitate românească;
– Ar putea să redescopere sentimentul de responsabilitate față de părinți și bunici acum când mulți se luptă să creeze rupturi între aceștia;
– Ar putea să redescopere în jurul Clujului noțiunea de familie ca fundament al societății rurale;
– Ar putea să-și redescopere sentimentul de patriotism cumpărând alimente și haine de la țăranul român;
– Dar câți clujeni ar putea rezista oare la o astfel de veste șocantă, care dezechilibrează noul „consumator religios de obiecte” din supermarket?


Încă e greu să realizezi cât de norocos ești pentru faptul că te-ai născut Român?

3 răspunsuri

  1. 1) O mare parte din Piata Obor e controlata de tigani – in special partea cu tarabe situata vis-a-vis cu mallul Veranda.
    Pretrile sunt cu 10-25% mai mici decat in restul pietii – piata Obor e cea mai ieftina din Bucuresti; se sustine ca marfa este romaneasca.
    Am cuymparat rosii pt bulion – prunisoare. Un vanzator mi-a spus ca sunt luate de la angrososti, care le au de la turci.
    In acest context este foarte greu sa mai stii exact de unde provin legumele, in ori ce piata.
    2) Pe drumul Nsational Bucuresti-Ploiesti care trece prin Otopeni – deci nu pe autostrada, la potile multor case vezi producatori care iti ofera vara cartofi, rosii, capsuni, cirese, caise, mere… despre care sustin ca sunt luate din gradina lor. Multe de fapt sunt luate tot de la angrosisti…

    • Nu contest cele spuse de tine. La Cluj e mai ușor: orașul e relativ mic, piața mare la fel deci ajungi să îi știi pe oameni, din ce sat/comună sunt, îți povestesc cum au mers lucrările de sezon și stau la tarabă cu familia, prin rotație toată ziua. Iar băbuța care îmi vinde vegetale din grădina ei și săpun de casă, știu că nu minte. Desigur că există și samsari de fructe și vegetale, dar nu cumpăr de la ei.
      Ar fi minunat să facem ce recomandă Avram Fițiu în articol, adică să ne adunăm mai multe familii (se poate porni cu oamenii din parohie) și să conducem prin sate pentru a identifica niște țărani dornici să producă numai pentru grupul tău și să fie răsplătiți pe măsură pentru asta. Prin contract. Doar faptul că nu mai trebuie să închirieze masă la piață și să piardă vremea acolo, va face ca să obții un preț bun pentru produse sezoniere de calitate. La fel cu porcul de iarnă, păsări de curte etc.

  2. Trebuie sa ii convingem pe agricultori sa nu mai foloseasca glifozatul pentru legume si fungicidele pentru cereale, sa ii facem sa inteleaga ca ne omoara si inca in chinuri groaznice.
    Au otravit pamantul, panza freatica, insectele, pasarile cerului…
    Stand de vorba in Piata Rahova cu o crestina care vindea rosii frumoase dar fara gust si parfum, am avut surpriza oribila sa o aud ca spune: „pai noi, adica familia, nu mancam legume de acestea, mancam din cele puse in alta parte, cam 15 randuri…”
    Se pare ca ne-a lovit fatalitatea caci spre pilda, fasolea uscata din supermarketuri, pusa strategic pe rafturi in saci de rafie, pentru a insela cumparatorul credul, este din Polonia.
    A propos de Otopeni, recent am aflat ca locuitorii (poate nu toti) sunt dotati cu un sistem de alerta cand se pulverizeaza cu insecticide pe proprietatile unor mari investitori in agricultura. Nu am inteles ce fac otopenezii cand se da alerta, cum se protejeaza.
    In tot cazul, albinele nu le-au putut proteja.

Răspunde!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: