Un arest fulgerâtor

Este ora 19:30, într-un minunat oraș din Norvegia în care mă aflu în continuarea periplului meu european. Stația de autobuz din plin centru: lume multă, amurg, căci așa e în nord la ora asta. O femeie de 40 de ani îmbrăcată banal pentru o seară de Sâmbătă, cu un câine negru, frumos și impunător, trece suficient de aproape de mine, încât câinele să își frece coada de pantalonii mei Ralph Lauren (urăsc mărcile astea de fițe, dar mi i-a cumpărat soția acum câțiva ani, iar timpul nu mi-a schimbat încă talia).

Mi s-a părut un comportament neobișnuit pentru nordicii aceștia amabili și dealtfel atât de politicoși, încât mai că nu îți vine a crede că strămoșii lor Vikingii, erau odată spaima lumii civilizate.

Face femeia un tur prin stație, apoi revine, plimbându-și agale animalul printre călătorii ce așteptau liniștiți autobuzul. Trece a doua oară pe lângă mine, parcă deliberat și câinele iarăși se freacă de pantaloni – de-acum gândesc „fiți-ar cucoană javra, nu știi să ți-o stăpânești?„

Nu trec două secunde și câinele sare drept la pieptul unui asiatic de vre-o 20 de ani aflat în fața mea, din lesa lungită generos de către stăpână. Ala’ se trage uluit în spate, cu mișcări de breakdance, câinele aflat de-acum cu labele drept în pieptul lui și cu botul la nivelul feței. De-acu’ era clar că ceva nu-i în regulă.

În mod surprinzător, femeia merge drept către asiaticul înspăimântat și prea șocat ca să mai facă ceva, spunându-i repetat „komme hit” (vine încoace), luându-l pe după umeri pentru a-l trage de o parte, pentru a fi preluat de un bărbat blond, atletic, îmbrăcat civil și efectiv de două ori cât asiaticul, care îl pune instantaneu pe acesta cu fața la zid, începând să îi descarce buzunarele de conținut.

A dat de ce trebuia pesemne, căci tânărul centrat de cei doi polițiști împreună cu animalul, e escortat discret către o mașină fără semnalmente parcată în apropiere.

Totul nu a durat mai mult de 90 de sec., iar telefonul meu mobil nu a prins nimic inteligibil în condițiile acelea de semiîntuneric, dar faza s-a clarificat total:

câinele era unul special antrenat pentru a detecta droguri. Polițiștii nu se aflau acolo la întâmplare, ci erau în decursul unei operațiuni și îl filasera pe traficant în prealabil , căci blondul înalt i-a semnalat cu mâna în timp ce îl aresta înspre direcția din care acesta venise și unde evident își plasase spurcata marfă. Câinele însă le-a furnizat indiciul fără de care arestarea ar fi fost una ilegală.

Poate că nici polițiștii nu erau tocmai siguri asupra persoanei traficantului și s-au folosit de câine pentru a-i mirosi pe toți bărbații aflați în zonă, deși mă îndoiesc. Câinele doar i-a asigurat că au „omul lor” în față și nu vre-un nevinovat, întru-un oraș absolut infectat de propaganda comunistă condusă de către eternii dezintegratori ai societăților creștine, prin agenții lor, cu concursul idioților folositori „păduchii antifa” (cu mulțumiri lui TLC, am râs în hohote!).

Păduchii comuniști nu se sfiesc să sară în ajutorul oricărui imigrant, numai minoritar să fie, indiferent ce a comis, mai cu seamă dacă e vorba de o crimă împotriva populației majoritare, acuzând poliția de rasism și discriminare (vă sună familiar și în concordanță cu acțiunile unor lichele autohtone ?).

În orice caz, viteza, acuratețea și profesionalismul acestor polițiști norvegieni care au evitat sa facă mai mult tămbălău decât era absolut necesar, au fost exemplare. Îmi doresc sincer să văd și la noi oameni ai legii fără frică, bine făcuți, antrenați, dotați și curajoși, în locul „organelor” burtoase și lipsite de orice prezență, care parcă imploră disprețul răufăcătorilor.

Respectul față de lege și mai ales față de legea bună ce merită respectată, nu vor veni însă câtă vreme vom permite aceleiaș clici mafiote să se perpetueze și rotească la putere, oricât de curvește s-ar reinventa aceasta. Ultima ei găselniță, e „alianța România dreaptă”, împachetată ca răspunsul datorat comuniștilor din USL. Mica otreapă pe care Românii au re-botezat-o apt MRU-tecilă, e pregătită pentru a deveni următorul Președinte al țării, cel care îi va aplica lovitura de grație.

Haideți să le aplicăm noi mai bine uppercutul final acestor lachei ai ocultei, diseminând informația.
Un Român educat, devine imposibil de manevrat și constituie spaima lor cea mai mare.

Au americanii o vorba faină: „lucrul de care îți este cel mai frică, te vei trezi cu el noaptea în pat”.

Haideți să devenim chiar noi coșmarul lor cel mai groaznic!