De ce alegerile nu contează, decât dacă….

După 22 de ani de democrație, Românii s-au obișnuit să dea vina pe clasa politică în bloc, adică acolo unde aparține în mod firesc, căzând totuși periodic în greșala de a roti la putere tentaculele arborând steaguri diferite, ale aceleiaș caracatițe.

Treaba e atât de ridicolă, încât a fost supranumită „democrație originală Dâmbovițeană”, termen care denotă înșelătoria căreia îi suntem supuși de către bastarzi, iar tot omul cu pretenții cât-de-cât intelectuale, susține cu convingere că în „țările civilizate” nu este cu putință ca cetățenii să se trezească de fiecare dată cu „reprezentanți” care sapă temeinic temelia intereselor lor naționale, ducându-i la vestitul praf-și-pulbere.

Așa să fie?

Să aruncăm o privire la Germania, țara în care băștinașii nemți se declară de o vreme bună împotriva cotropirii lor de către emigranții îmbulziți pe pământul teutonic mai mult la muls sistemul decât pentru a fi folositori; aceiași germani ce se declară împotriva uniunii europene, sunt îmbrăcați generic cu termenul „eurosceptic” de către media, de parcă față de noul URSS nu poți vădi decât scepticism și nu o sănătoasă împotrivire pe față.

Mai că ai crede că asemena popor civilizat, cu îndelungi tradiții democratice, și-ar pune oameni care să-i reprezinte sentimentul național, lucrând activ pentru retragerea din UE, închiderea căilor de emigrare și asimilarea completă ( mă rog, pe cât se poate asimila Asia în Europa ) a celor deja existenți și evident, pentru suveranitatea politică și economică a țării!

Ce primesc însă nemții de la cancelarul lor ales, Angela Merkel ?

În urma recentei achitări a datoriilor Greciei și în fața salvării Spaniei de către contribuabilul german, ne-angelica Angela, declară în mod incredibil că răspunsul este și „mai multă Europa, cu pas-după-pas făcut înspre obiectivul uniunii fiscale și politice a țărilor care folosesc moneda euro”.

 

Era să-mi sară șapca de pe cap când am citit asta – e ca și cum în fața unei septicemii mortale, ai recurge la vaccinuri conținând alte și alte bacterii și viruși, pentru tratarea bolnavului! Și eu naivul care speram în dizolvarea „zonei euro” prin retragerea sau expulzarea Greciei ( o imensă favoare făcută ei și un precedent colosal pentru alții ) și într-un final, în dispariția întregului colos birocratic, dăunător și anti-creștin, cu sedii în Bruxelles (executiv și legislativ), Strasbourg (legislativ), Luxemburg (curtea supremă) si Frankfurt (banca centrală).

 

Lucrurile stau exact la fel în Franța unde năsosul Hollande tocmai l-a înlocuit pe celălalt pitic năsos și belicos, în Anglia în care un Cameron-cameleon își execută fără crâcnire misiunea de distrugere, în Italia a cărei clasă politică coruptă nici măcar nu se obosește să pretindă altceva, în Grecia, Portugalia și într-un final la noi, prin liota de mizerabili și complexați adunată de prin-cine-știe-ce-canale, care își fac datoria față de aceiași stăpâni, chiar așa, la nivelul lor de mahalagii care te ciordesc fățiș, fără consecința pierderii funcției, care îi ajunge de regulă pe cei mai lacomi și tâmpiți dintre confrații lor vestici atunci când corupția e prea de tot.

Și-atunci dacă alegerile nu contează decât pentru a menține aparențele într-un sistem controlat de către mici antihriști controlați la rândul lor, ce pupă în dos țapi vii prin spurcate și întunecate loji, care e rostul acelui „decât dacă” din coada titlului prezentei?

E simplu: alegerile nu contează decât dacă înțelegem că numai crema naționalistă mai poate salva vinul bun de la spolierea la care drojdia ridicată de la fundul butoiului l-a condamnat, deci practic că a venit vremea să întoarcem vinul, turnând scursura în canalizarea unde aparține.

Alegerile acestea aparent mărunte pentru primării și consilii județene, reprezintă un test de maturitate pentru noi.

Dacă ne-am trezit, se va vedea curând, căci foștii PDL-USL-PC-ce-au-mai-fost-ei, se vor fi trezit pe margine, iar naționaliștii de prin partide mici și neștiute sau independenții adevărați, oameni creștini, vor prelua frâiele respectivelor instituții, înspre binele comunităților locale.

La următoarele alegeri, poate urma întreaga țară. Să vedem ce va fi – azi de praznicul tuturor Sfinților, Dumnezeu să ne ajute să scăpam odată de putregai, că mare nevoie este!

O Românie nouă – vremea ei a venit!

%d blogeri au apreciat: