Fondul Proprietatea, un jaf imens al României

Fondul Proprietatea cu active de 2,6 miliarde de euro și cu participații în infrastructura energetică a României, este pe cale de a fi supus controlului acționarilor străini, la cererea firmei sale de administrare, Franklin Templeton. Astfel, dacă moțiunea este adoptată de către acționari, Templeton va putea face tranzacții anuale de până la 700 de milioane euro.

Acționarul a cărui cotă din FP a crescut de la 6.61% în luna Octombrie, la 8.65% din capital, se află pe primul loc cu o participație de peste 120 milioane euro, acțiunile fiind cumpărate la prețuri chilipir între 0.2-0.4 Lei, în timp ce statul român mai deține numai 2.74% din FP. Cine este acest acționar?
Fondul american de investiții Manchester Securities, controlat de către unul Paul Singer, cunoscut în cercurile financiare ca un rechin de pradă, a cărui tactică este de a cumpără extrem de ieftin, după care divide și vinde totul la profituri enorme.

Imperiul de 17 miliarde dolari a lui Singer a fost clădit pe spatele unor țări sărace precum Peru și Congo, țări în care americanul a procedat identic, cumpărând acțiuni la prețuri de nimic, pentru ca mai apoi să câștige sume enorme prin lichidarea aseturilor controlate de el.

Fondul Proprietatea este unul dintre cele mai ieftine active din regiunea Europei Centrale şi de Est, tranzacţionându- se la un discount de peste 60%, deşi are active în portofoliu extrem de valoroase şi strategice pentru economia românească, cum ar fi acţiuni la producătorii de energie Nuclearelectrica, Hidroelectrica, la producătorul de gaze Romgaz, perle energetice nelistate pe nicio bursă şi astfel inaccesibile investitorilor.
De la listarea din 25 ianuarie fondurile străine de investiţii aproape că şi-au triplat deţinerile la FP, ajungând să deţină cumulat 40% din capital.

 Înțelegem ce ne așteaptă nu-i așa? Dacă statul român va ceda dreptul privilegiat de decizie pe care îl deținea până astăzi, soarta producătorilor de energie români este pecetluită. Chiar azi aflam dintr-un ziar local despre o bătrână din Cluj care a fost nevoită să își debranșeze apartamentul de la căldură, ea fiind singura fără centrală termică în bloc, căci din pensia de 530 Lei, octogenara nu își mai permite să plătească facturile. Câți alții se află în aceeaș situație oare? Câți alții vor strânge serios cureaua, dacă mai au la ce, pentru a își permite o temperatură cât de cât decentă în casă?

Pricepem vrând-nevrând că suntem invitați să părăsim țara, pentru a lăsa mână liberă altora cărora nu le convine ca România să aibă mai mult de 15 milioane de români care să le încurce planurile. În fond la banii lor, aceștia nu vor decât ca odată aflați in stapânirea infrastructurii și a bogățiilor țării, nu le mai rămâne decât să trăiască un trai de lux cu românii ca slugi umile și obediente pentru toate poftele lor.

Ar mai trebui să ne fie clar ca apa de izvor că alegându-i pe roșii în locul ăstora, nu are cum să se întâmple altceva, căci atât unii cât și ceilalți sunt doar niște excroci, oameni de paie ai NATO/UE/FMI, vânduți cu totul diavolului pe care îl slujesc în hidoasele lor loji masonice. Chiar azi CDEP a votat cu o majoritate covârșitoare reducerea drastică a asistenței sociale, în condițiile în care serviciile ce plătesc un salariu decent sunt atât de rare. Mi se va răspunde „de ce nu se recalifică?” Unde și în ce domeniu să se recalifice un sculer matrițer dat afară de la Fostul Combinat al Sârmei din Câmpia Turzii, după ce a ajuns la 50 de ani, cu o înaltă calificare în meseria sa? Evident, se va gândi serios să plece înafară – chiar și spălând bătrânii altora și trăind în lipsuri cumplite, tot va economisi câteva sute euro/lună, pe când în România de-abia își duce zilele! Am întâlnit destui astfel de oameni în America și puțini dintre ei s-au reîntors, căci obișnuința e totuși a două natură a omului..

Propun în schimb instalarea unui guvern naționalist care printr-o politică demnă și deșteaptă, va inversa curentul actual de distrugere a României, punand țara pe un făgas bun, natural și atât de necesar la ora aceasta critică. Cum vom obține una ca asta? Întrebarea e binevenită și răspunsul clar: numai prin unire și solidaritate.

Tot astăzi aflăm că egiptenii au obținut demisia guvernului marionetă, prin simpla lor încăpățânare: au rezistat ei mai mult în piața Tahrir, decât politicienii în ședințe perpetui de criză.

Cât de plăcut ar fi să-i anunțăm cu zâmbetul pe buze pe toți Singerii, Rompuyii, Franksii și Sorosii lumiii că noi ne lipsim bine-mersi de-acum ‘nainte de serviciile lor?

sursa ZF

%d blogeri au apreciat: