Noi și moldovenii, vorbim limbi diferite?


O companie israeliano-americană de traduceri profesioniste consideră că limba „moldovenească” ar fi altceva decât limba romană; citez de pe site-ul lor:

Moldavian Translation Services

Professional Moldavian translation services

High-Quality Moldavian Translation for customers from Romania

Currently we DO NOT Support Moldavian to Romanian professional translation. We add support to new language pairs on a regular basis, following customer demand.
Please contact us at support@onehourtranslation.com if you would like us to support Moldavian to Romanian translation
One Hour Translation is a privately held company. It was founded in 2008, with offices in NY and Rehovot Israel.
http://www.onehourtranslation.com/Moldavian-to-Romanian/

 Dacă tot ne roagă atât de frumos să îi contactăm, haideți să o facem și să le arătăm că pot face un gheșeft excelent pretinzând că au tradus ceva din limba romană, tot în limba romană – ce trebuie să știe clientul străin că și frații de peste Prut, tot românește vorbesc!

Psst, nu le spuneți de unde ați aflat!

Anunțuri

36 răspunsuri

  1. Nu sunt ei excrocii…La UE, romana si moldoveneasca apar ca limbi distincte. It’s official…

  2. si cine a facut ca romana si moldoveneasca sa fie limbi diferite?
    ovreii ! de la rasarit, of course!

    • În primul rând noi românii am lasat să se întâmple asta, nemţii de ce au putut să se reunifice rapid? Dacă şi românii din România ar dori la fel de tare să se unifice cu cei din Basarabia, ca şi cei de acolo, unirea s-ar înfăptui rapid.

  3. Daca sunt atat de specialisti, as dorii sa-mi traduca un text din engleza in engleza. Pentru bani, ar face-o si pe asta.

  4. Tare!!! Eu la dau un mail, sa vedem ce or sa raspunda.

  5. le-ai stricat afacerea.
    Asta da ideie de a face bani: traduci din română în moldovenească.

    Dar și Google tot e bun:
    http://www.google.md/
    Google.md oferit în: Moldovenească русском

    • Nu l-au celebrat pe Steve Jobs si acolo? Aici a fost un adevarat dezmat mediatic, mai, mai sa te mictionezi pe tine de emotie!

      • Nu l-au celebrat. La noi din produsele aple se folosesc mai mult telefoanele si pad-urile, iar bărbații adevărati preferă să nu le folosească (au design gay).
        Plus că noi suntem mai rușinoși din fire, si bărbaților nu li se cuvine să plângă.

        Oricum, mulțumită presei toți au aflat că a fost așa un om genial – steve jobs, care a inventat o grămadă de chestii pe care poți să le faci cu două degete (se cheamă gestures).

        Iată bătrânele da, ele îl discută: „Săracu, așa tânăr și… cu bani, dar ce folos de bani… Drept zice lumea: ce ti-i scris in frunte ti-i pus. Și sănătatea – da – e înainte de toate…”

      • Rusii au facut un film despre steve jobs si apple. Are subtitre in engleza, merita vazut:

  6. … acum veti rade dar eu sunt unul dintre traducatorii de limba romana ai unei astfel de companii.
    Nu este vina lor, a strainilor, este vina noastra, romanii din Romania/romanii din Republica Moldova. Nu ne putem organiza si nu ne putem revendica propria noastra limba, punandu-ne de acord si actionand concertat.
    A trebuit sa discut indelung cu ei, cu evreii, pentru a-i convinge ca sunt una si aceeasi limba (la drept vorbind, exista unele mici-mici diferente). Nu pareau dispusi a ma crede pe cuvant, dat fiind ca in mod oficial sunt…doua limbi diferite. Nu aveau vreun motiv sa ma creada, nu? I-am convins numai atunci cand mi-a trecut prin cap sa ii rog sa se uite la limbi, la Microsoft Office si au vazut ca exista Romana (Romania) si Romana (Moldova) si, de asemenea, am facut putina valva pe forumul companiei si am beneficiat de confirmarea altor romani, asupra faptului. Noroc cu Microsoft. In rest, m-am simtit penibil.

    • Aveti dreptate, noi trebuie sa schimbam perceptia asta. Felicitari pentru ce ati facut!

    • E o chestie de imagine. Cu cât mai multe limbi – cu atât e mai prestigioasă e agenția de traducere.

      Și oamenii pot beneficia. Când sunt întrebați câte limbi cunosc, ei pot spune că 3-4. Româna, moldoveneasca, engleza și transilvăneana.

  7. intamplator chiar acum stau cu un cetatean din moldova,sa stiti ca nu orice cuvant sau expresie le intelege…ne intelegem normal,dar nu-i cum as vorbi liber,trebuie sa gandesc cateva cuvinte sa inteleaga perfect ce vreau sa zic….

  8. sint pentru oameni relaxati:))

    • Explic.
      Glumele de mai sus nu au nimic cu realitatea. Asemenea vorbe nu au fost rostite vreodată de moldoveni. Prin urmare, sunt inventate.

      În aceeași ordine de idei, ce poate mai bine să învrăjbească două grupuri de oameni decât glumele despre presupusa prostie a unui grup rostite de celălalt grup?

      Mai departe. Cine inventează aceste glume? Poporul? În așa caz, personal fiecare ar trebui să cunoască măcar vreo 2-3 oameni care compun bancuri. Eu nu cunosc niciunul. Dar bancuri cunosc multe. Deci cine le compune?

      Iar ca răspuns la întrebarea de mai sus: majoritatea bancurilor despre un popor sau altul încearcă să arate prostia acestor popoare. Doar despre un singur popor se compun doar bancuri în care reprezentanții poporului dat sunt prezentați drept deștepți, hâtri, etc. Cunoști vreun popor despre care nu-i niciun banc să nu vorbească de prostia lui? Ai primit și răspunsul.

      Și ultimul lucru: Când aud asemenea bancuri, despre moldoveni, ardeleni și alții, știu că acel care-l spune sau e prost sau e provocator. Pentru că provocatorii spun, iar proștii râd și răspândesc. E mult prea serioasă tema ca să râzi la așa bancuri.

      • s/nu-i niciun banc să nu vorbească de prostia lui/nu-i niciun banc sa vorbeasca de prostia lui/g

      • Bancurille vicioase sunt scornite de catre vrajmasii nostri. Sunt insa si bancuri bune, la care rad in hohote, chiar daca sunt la adresa ardelenilor mei:

        ” Un moldovean, un oltean si un ardelean intra pe rand in acelas compartiment de tren. Moldoveanul asezandu-se pe o pioneza zice:
        – Tii, pioneza asta sine-o puse aici?! si o muta mai in dreapta. Intra olteanul se aseaza si el pe pioneza, sare ca ars:
        – Io’te muica, mama ei de pioneza! si o muta mai departe.
        Intra ardeleanul, se aseaza pe ea. Se ridica calm, examineaza pioneza, o pune la loc si se aseaza din nou:
        -No’, poate asa tra’ sa fie!”

        Haideti sa schimbam niste bancuri despre noi romanii, numai sa fie decente. E bine daca putem rade putin de noi insine.

        • – Ma tata, care e diferenta intre bai si nenorocire?
          – Apai, fiul, meu, daca vine Muresul mare si ne ia grajdul si animalele, asta-i mare bai! Da’ daca pica avionul prezidential si mor toti pasagerii, apai asta-i o mare nenorocire, da’ nu-i bai!

          • Ion si cu Gheorghe examinand binoclul cel nou al lui Ion:
            – Uite ma’ Gheorghe scrie ca ii si etans!
            – Ce-i aia’ „etans” ma’ Ioane?
            – Ai fost ma’ la Mures sa faci baie?
            – Fost!
            -Si ti-o intrat Muresu’ in cur?
            – Nu!
            – No’ vezi ma’, aia-i etans!

      • Draga Sergiu, tin sa te anunt ca sunt bucovinean. De expresia „haz de necaz” ai auzit? Nu inteleg de ce te-ai aprins, din moment ce acele „bancuri” nu erau adresate tie.

        Acum una din banatul muntos : „Iti dau una pre frunce te latzesc pre poceaca”.

        Prost oi fi, dar provoc inteligentii!

  9. 2 ardeleni intra int-un bar. Ion il intreaba pe Sergiu:
    -No, ma, ce esti asa de suparat?
    -Apai ma, abia astept sa ajung acasa si rup chiloti muierii sa-i fac bucati.
    -D’apai ce ai, ma, cu chiloti muierii ?
    -Apai ma, asa ma strang, ca de abia pot mere cu ei pe strada…

  10. Titlu:
    Doar traduceri

    Am cunoscut o doamna in Iasi, care prin anii ’90 isi infiintase un birou de traduceri, ea insasi fiind specializata pentru engleza si rusa. Dar o categorie aparte a clientilor apelau le ea pentru a traduce felurite acte scrise in moldoveneste, adica in limba romana si, evident la vremea aceea, cu slove chirilice.
    Astfel, pentru documente de genul acesta serviciul consta la prima vedere in a le transcrie in slova latina, aplicat stampila, si gata documentul devine oficial. Dar nu era intotdeuna asa.
    Iata ce-mi spunea doamna: Documentele din ex-Modova sovietica au tot felul de tot felul de formulari care mai de care mai nastrusnice. Intr-o zi dau peste una cu care mi-am batut putintel capul. Ia auziti:

    „Despartitura Treburilor Dinlauntru”

    Mai, ce sa fie? Doamna traducatoare a ajuns la concluzia ca in contextul dat nu poate fi vorba decat de:

    „Departamentul Afacerilor Interne”

    Si asa a tradus, efectiv a tradus, ca dupa cum se vede fiecare cuvant e diferit.

    Ce sa fie, mai intrebati? Simplu: in atata amar de ani, ca o republica sovietica ce era, Moldovei de peste Prut i-a fost tolerata folosirea limbii romane dar i s-a „recomandat” s-o numeasca „moldoveneasca” si se pare ca asa a si devenit. Noii stapani au implementat rapid in administratie termeni tradusi direct din rusa, intreg modelul administrativ fiind dealtfel dupa model sovietic.
    Mai mult decat atat, intelectualii de toate calibrele, incepand de la invatatori pana la savanti au fost „indemnati” sa caute formule lingvistice cat mai neaos moldovenesti si s-o purifice de anumite neologisme. Cat despre rusisme ? Cat incape! Scopul? Lesne de inteles: sa indeparteze cat mai mult minuscula republica de romani si de Romania, nu numai politiceste ci si cultural.

    Am intalnit un basarabean emigrat peste Ocean care imi pevestea ca ei au fost nevoiti sa invete temeinic limba rusa. De ce? Pentru ca nu beneficiau decat pana in clasa a-VIII-a de scoala in limba „materna” (se ferea sa spuna limba moldoveneasca, dar nici limba romana nu spunea). Iar ca sa-ti continui educatia la liceu (ce faceai in viata doar cu 8 clase?) trebuia sa dai un examan eliminatoriu de limba rusa. Ca sa faca fatza, multi copii erau orientati din timp de catre parintii lor la scolile cu predare in limba rusa, fiind in detrimentul copilului sa stei prea mult la o scoala cu predare in limba „materna”. Unii socoteau ca cel mai bine este sa inscii copilul direct de la clasa intai la o scoala in limba rusa. Limba „moldoveneasca” s-a mai pastrat astfel doar la nivel domestic, inca e de mirare ca s-a mai si pastrat. Basarabeanul meu care imi povestea toate aceste, om la vreo 40 de ani, se scuza mereu ca limba lui e cam saraca, si nu-si gaseste intotdeauna cuvintele potrivite, ca doar de aici a pornit discutia. La un moment dat, nu mai stia saracul cum se zice in romaneste la „piestele ala sarat si bini afumat” foarte comun de altfel si la romani si la rusi, si il numi in ruseste. Dar nevasta ii aminti: „scrumbie” se zice.

    Asa ca asta e! N-o numiti tragedie, ca e prea lacrimogen, numiti-o realitate. In 45 de ani de comunism unional, s-a reusit implementarea in Republica Moldova a unei mentalitati care sa duca la indepartatrea moldovenilor de peste Prut de romani si de Romania si de constiinta apartenetei la acest neam. S-a vrut, daca nu desfiintarea moldovenilor si rusizarea lor, macar crearea unei noi etnii, si asta din urma , in mare parte s-a reusit. Majoritatea moldovenilor de peste prut sustin ca ei sunt moldoveni, si nu romani, ca traiesc in tara lor, cu problemele lor, etc., etc., deacum propaganda isi spune cuvantul. Las pe altii sa comenteze si sa aduca informatii despre ce si cum si cand s-au facut toate astea. Poate ca aduce cineva informatii despre colonizari cu rusi, despre deportarile in siberia a moldovenilor mai patrioti, si nu in ultimul rand despre cum se prezinta demografia la ora actuala.
    Cinste putinilor si extraordinarilor intelectuali basarabeni care au mai tinut steagul sus! Dar acestia sunt putini si din pacate prea putin sustinuti.

    In incheire am sa revin la traduceri. Exista doua limbi diferite romaneasca si moldoveneasca. Academicienii basarabeni „s-au staruit” si au scos un dictionar care ar vrea sa demonstreze acest lucru. Exista sau nu exista, cert e, ca atunci cand e vorba de traduceri ele exista. Tin sa mentionez ca in acest domeniu, traduceri se fac nu numai din domeniul literaturii, ci mai ales din domeniul stiintific, si nu in ultimul rand administrativ, poate cel mai mult in unele parti ale lumii in acest domeniu, si aici se schimba treaba. Multe documente au caracter de lege si aici nu prea poti sa te joci. Ganditi-va spre exemplu doar la un simplu contract, ce implicatii poate avea o formulare improprie. Documentul tradus trebuie sa sune exact cum trebuie in limba respective. Pentru un astfel de serviciu exista o intreaga industrie in domeniul traducerilor. Cunosc aici peste ocean, o mare companie de traduceri la care castiga paine vreo 80 de traducatori. Dar, pentru ca produsul sa fie de cea mai buna calitate, diviziunea muncii in domeniu isi spune cuvantul. Pe langa traducatorul propriuzis exista si meseria de terminologist, care cauta si stabileste corespondenta corecta a termenilor dintr-o limba in alta si ofera traducatorului materiale importante. Pe urma, traducatorul mai este verificat de revizor, si numai in cele din urma documentul trece prin mana unui finalizator de redactare. As mai putea sa enumar si pe alti truditori pe acest ogor in randul personalului auxiliar (receptioneri, distribuitorietc). Amintindu-mi de doamna de la Iasi, chiar daca mai avea cate un ajutor (angajat) ea, adica traducatorul le facea pe toate.

    Astfel stand lucrurile as zice sa nu va mai scandalizati, oameni buni. Sigur ca atunci cand este vorba de limba in general, romana va ramane tot romana, fie ea si „romanian(romanian) sau romanian(moldavian). Dar un departament romano-moldovenesc in vreo mare sau mica companie sau orice bussines specializat doar pe asta, exista si va exista in domeniul traducerilor. Si aici nu e vorba de nici o politica, aici e vorba de prestare de servicii a caror eficienta se justifica, adica e vorba de bussines.

    Am sa revin cu o poveste hilara ce vizeaza o confuzie de termeni romano-moldovenesti.

    romanul.ca

  11. Subiectul pare comic dar ascunde o tragedie imensa a romanilor.
    Intelectualitatea, oamenii harnici ai oraselor si satelor, crestinii adevarati, au fost exterm ca in Vechiul Testament, bunici, parinti si copii.
    Sa li se stearga samanta de pe fata pamantului:
    http://www.google.com/search?sourceid=navclient&ie=UTF-8&rlz=1T4ACGW_en___US380&q=deportari+basarabia

    • A fost tragic, dar acum se exagerează pe această temă.
      Am stat o vară în Siberia, am întâlnit moldoveni care au preferat să rămână acolo. Gospodarii și în Siberia au fost gospodari, pământul acolo e bun, mult și bogat, iar verile sunt blânzi.
      Oamenii stăteau împreună cu familiile lor, aveau un loc de muncă, și primeau bani foarte buni în comparație cu majoritatea cetățenilor sovietici. Trebuiau odată la jumate de an să se prezinte la secția de poliție să confirme că se află pe loc.
      Acum situația e și mai tragică – moldovenii pleacă legal și ilegal în Italia, pentru a supraviețui, iar unii se ascund în bagaje sau printre bârne, sau în containere ca să ajungă în europa. Unii își dau rinichii pentru 2-3 mii de euro.
      Personal, dacă ar fi să aleg, aș alege să merg în Siberia să construiesc o centrală, un pod, sau o cale ferată, decât să îngrijesc de un bătrân care încă să mă expluateze sexual și să mă aflu în ilegalitate, să dorm sub poduri și să mănânc la biserici catolice.

  12. sal ce faceti?

Răspunde!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: