Nu merită România mai bine de atât ?

Vă amintiţi vremurile în care puteai fi de acord numai să fi de acord cu cârmaciul partidului şi-al ţării, neîndrăznind ca să fi primul care se opreşte din aplaudat?  Ăştia erau o categorie aparte, greţoasă până-n măduva oaselor…noi ceilalţi nu aplaudam niciodată când eram scoşi în stradă, ba’ chiar murmuram pe la colţuri împotriva odioşeniei, după ce evadam din strânsoarea securiştilor, regăsindu-ne în vre-o Gospodina, la o salată boeuf şi o bere.

Credeţi că s-a schimbat cu adevărat ceva în zilele şi mai  luminate ale aşa-zisei democraţii profund corupte (de fapt un paravan pentru perpetuarea puterii lor) impuse nouă de către samsarii unui imperiu ce trage să moară, fiind susţinut numai prin forţa armelor? Vorba sudiştilor: „Ei, na!”

Într-o absolut greţoasă bucată de propagandă politik-corektă deghizată ca jurnalism, CC al fostului ziar Scânteia, înfierează în cel mai pur stil stalinist, duşmanul de clasă:

„Cei care vor vota împotriva unui acord care sporeşte securitatea României la un nivel fără precedent îşi vor dezvălui adevăratele fidelităţi şi acestea nu sunt faţă de relaţia transatlantică şi nici faţă de interesele României.
Dacă cineva va încerca să blocheze achiziţionarea de F-16 şi să reînvie alte oferte, acela se va dovedi un adversar al parteneriatului transatlantic şi al intereselor României.
Dacă, din diverse motive, cineva se va opune diversificării şi explorărilor şi exploatărilor resurselor naturale în parteneriat cu companii mari de tip Exxon sau Chevron – nu pe concesiuni către pigmei că Sterling sau OMV -, ca şi liberalizării pieţei energetice şi transparentizarii tranzacţiilor, acela este un inamic al parteneriatului strategic cu Statele Unite şi al intereselor României.”

Mi-a făcut pur şi simplu scârbă să citesc! – blestemul României sunt inşii fără de coloană vertebrală care pentru un ciolan uscat vor linge orice mână, indiferent cât sânge şi silnicie ar picura din ea.

S-a dus marioneta-şef împreună cu mai-micile păpuşi la stăpân pentru a-şi prelua instrucţiunile în vederea unui nou rând de jafuri, aserviri şi batjocuri, toate făcute în numele unei „strategii parteneriat” care este de fapt doar un pretext pentru înavuţirea lor personală pe spatele copiilor noştri şi a continuării distrugerii programate a României – de nu s-ar mai fi întors!

Declară Gitenstein cu rânjetu-i impertinent:

„Bechtel e fericită de înţelegere, Guvernul SUA e fericit, Guvernul român e mulţumit”

Cred şi eu, fi-v-ar numele nevrednic de pomenire! Toţi grohăie mulţumiţi de averea ruptă a ţării acesteia minunate, zăbălind la prospectul smulgerii aurului, argintului şi-a wolframului din Munţii noştri Apuseni – nu vă ajute Domnul!

România nu are nevoie de asemenea politici, nici de asemenea „conducători”, ci decât de neutralitatea fără de care suveranitatea noastră şi implicit tot binele aferent acesteia, nu sunt posibile.  Ne vom trezi şi mai ales ne vom uni pentru a o obţine?

Aflaţi în ceasul al 12-lea, nu ne permitem altceva, decât să înlocuim întreaga clasă politică cu oameni care nu au fost niciodată la putere în ultimii 50 de ani. Orice alt paleativ doar ne prelungeşte agonia. 
Dacă o ţară cu o populaţie cât a Clujului a putut s-o facă, oare nu suntem noi în stare? Cu cât mai mare, mai bogată şi mai importantă este România decât Islanda – nu merită ea mai bine de atât?

O Românie nouă, vremea ei a venit!

%d blogeri au apreciat: