Educaţia în America: discriminare, lipsă de bani sau distrugere programată ?

Ca să vezi discrepanţele extraordinare între două sisteme, unul în care salarii grase sunt plătite pentru a produce idioţi pe bandă rulantă, al doilea, unde copii valoroşi continuă să absolve liceul, în ciuda salariilor de mizerie şi-acelea tâiate cu cinism, pe care le trudesc profesorii şi învăţătorii lor!

În Statele Unite, doar 12% dintre copiii negri citesc bine în clasa a IV-a, rata fiind de 38% pentru copiii albi. La matematică ratele sunt 12, respectiv 44%, la acelaşi nivel.  Se face poliloghie multă pe seama diferenţei semnificative între rezultatele copiilor albi şi a celor negri, rezultând în obişnuitele recomandări liberale de a arunca mai mulţi bani pe geam „pentru educaţie”. Cine se poate opune unui asemenea ţel nobil ?  Esenţa este însă următoarea: în ciuda faptului că peste $30.000/an/cap de copil sunt cheltuiţi în şcolile publice (ale guvernului) în SUA, practic se produce o masă de semi-analfabeţi care vor fi fericiţi vânzând produse făcute de către cei cu ochii oblici peste mări şi ţări.

Viitoarele elite nu participă în jocul acesta, părinţii lor cheltuind mii, chiar zeci de mii de dolari pe an, pentru a-i educa în şcoli private, de unde tot vor ieşi ciuntiţi sufleteşte, dar măcar capabili de a vorbi corect engleza, cu cunoştinţe temeinice de geografie şi de istorie, bineînţeles falsificată. Politikul-corekt ramâne totuşi prioritatea #1, indiferent de banii cheltuiţi, înafara şcolilor evreieşti Yeshiva, unde se spune lucrurilor pe nume ( de ex. copiii înscrişi acolo, nu au parte de „binefacerile vaccinării obligatorii”).

Cu zeci de ani în urmă, pentru copiii educaţi în şcolile publice americane, se cheltuiau sume de zece ori mai mici, iar rezultatele negrilor de atunci erau echivalente cu cele ale albilor de azi, de unde rezultă că nu banii şi nici discriminarea nu sunt problema,  Fireşte, comunităţile aveau o oarecare libertate în a decide dacă să îi înveţe pe copii minciuni despre dinozauri vechi de milioane de ani şi alte bălării, sau adevărul Creaţiei.

Astăzi doar amintirea în treacăt a faptului că ar exista o „teorie alternativă” evoluţionismului, produce accese de isterie din partea ACLU (American Civil Liberties Union) şi-a altor „binefăcători” de profesie, mai toţi avocaţi, mai toţi de o anumită extracţie, care de regulă reuşesc să umple de ruşine şi să golească de bani nefericitul district şcolar care a îndrăznit să comită erezia!

Între timp, preceptele noii educaţii americane continuă neabătute în SUA şi demult în întregul vest: încălzirea globală, diversitatea, sexul anal sau masturbaţia deghizate ca „educaţie anti-SIDA”, stârnirea curiozităţii asupra drogurilor sub masca educaţiei anti-drog şi în general obişnuita toleranţă faţă de pletora lucrurilor cu adevărat intolerabile…

Pentru aceasta, profesorii sunt plătiţi sume regeşti: În statul Michigan aflat sub un deficit de 1,6 miliarde de dolari (dolari noi, he, he),  un profesor absolvent de facultate cu „masterat”, începe la $40.000/an.  După o decadă de experienţă în îndobitocirea tineretului, răsplata creşte la $82.000/an, ajungând lejer să bată suta de mii, pentru doar 9 luni lucrate şi toate sărbătorile libere (sunt multe sărbători acolo, dar n-au nimic de-a face cu Sfinţii, înafara Paştilor şi a Crăciunului, pe care cei de alte persuasiuni, le pot lua la alegere, oricând pe parcursul anului).

Astfel, doar în judeţele Wayne, Oakland, Macomb şi Livingston, există peste 300 de profesori care câştigă peste $100.000/an, asta într-un stat în care un inginer auto cu experienţă de 20 de ani, de-abia ajunge la $90.000 , după care este pus pe liber, pentru că „câştiga prea mult”.  Suma constituie dublul venitului mediu per familie (nu per angajat!), în statul Michigan.  Uitasem să menţionez că angajaţii statului, au propriul lor plan de pensie, sponsorizat de stat şi mult superior aşa-zisului „social security” care-ţi asigură că vei mânca conserve pentru câini la vârsta senectuţii. Cine a spus că socialismul nu există taman în mijlocul societăţii capitaliste, nu cunoaşte nimic despre începuturile Americii!

Legendele de Thanksgiving cu coloniştii care făceau foame şi indienii care i-au salvat, nu au decât un sâmbure de adevăr, acela fiind foametea. Aceasta era însă rezultatul experimentului socialist pe care întâiul guvernator al coloniştilor îl impusese pe pământurile de lângă stânca Plymouth Rock, căci întreg terenul era lucrat în comun, cu împărţirea egală a mâncării indiferent de hărnicia sau lenea primilor americani. În doar doi ani, numărul lor se înjumătăţise. Văzând rezultatele dezastruoase ale cooperativei socialiste de producţie pe care o înfiinţase, guvernatorului i-a venit ideea să lotizeze pământul, oferind fiecărei familiii posibilitatea să planteze ce doreşte, să păstreze integral rezultatele muncii lor şi mai apoi să facă comerţ cu ele. Destinul lor s-a schimbat radical în bine de atunci, păcat că nu a ţinut prea mult…

În concluzie, o ţară fostă cu adevărat capitalistă a devenit în nici 300 de ani un adevărat rai pentru paraziţi şi scursuri de toate soiurile ( nu aveţi idee câte bilete gratuite pentru mâncare  primesc din partea statului anumite familii de emigranţi, pe lângă asigurarea medicală, şcolarizare etc.) deşi dacă faci socoteala la sfârşit, ceea ce primeşti gratis este exact ceea ce te duce la pierzanie, pe când ţara noastră fostă socialistă, a devenit un paradis capitalisto-securisto-cumetrist, în care cei care încearcă din inimă să ne educe copiii, sunt batjocoriţi în ultimul hal, deopotrivă cu toţi cetăţenii lipsiţi de privilegiul existenţei unui mahăr comunist în familie.

Ce-i de făcut? Nu pretind să am soluţii la toate problemele noastre, dar un început bun ar fi să mai răbdăm o vreme, implorând mila Lui Dumnezeu asupra noastră în particular şi a întregii Românii în general. Abandonul ţării e exact rezultatul pe care mizează netrebnicii care-au adus-o aici şi nu trebuie contemplat sub nici un chip, mai cu seamă când aflăm realitatea din spatele gardului spoit frumos pe dinafară. Puţină răbdare, credinţă şi determinare din partea noastră acum, pot şi vor da rezultate cu mult mai bune decât cele ale primilor colonişti din Massachussets Bay.

Surse:  Detroit News, New York Times
%d blogeri au apreciat: