Noutăţi pentru cei care au depus cereri la Loteria vizelor

Românii care din varii motive încă au rămas înapoi în SUA dar care ştiu exact numele jocului, continuă să îmi relateze situaţia de la faţa locului – chiar eu. ca unul care cunoaşte perfect cultura, mentalităţile şi cerinţele minime ale locului, rămân surprins de halul în care-au degenerat lucrurile pe pământul unora care aveau toate mijloacele pentru a-şi păstra libertatea şi demnitatea naţională, doar că au uitat să le folosească atunci când era nevoie.

Acum, poate că e prea târziu, căci batjocura este deplină.

Redau mai jos nealterat raportul primit, cu înţelegerea faptului că ne-înţelegerea celor relatate, nu constituie o omisiune din partea mea, sau a celui care ne informează – vă aflaţi cumva „câştigători” la loteria vizelor? Think twice about it !

„Să vezi cum e acum la industria USA!

Suntem o minoritate minoră. Albii, unii şefi: doamne, domni, total imbecili. Ailalti albi „immersed in sports, cooking” din cutii („just add water”).

Cand am aterizat, am intrebat si eu, ca ingineru’: „Aveti ceva bibliotecă, cărti să mă pun la punct?”

Răspunsul a fost ca ăla din Idiocracy: „Water, ho, ho, you mean like in the toilet?” Cărti!?! Se bănuieste că ar fi undeva o bibliotecă dar e mai mult un zvon. Poate la research!

Un avantaj este că am inceput să inteleg engleza chineză, cam 70%. Sunt inconjurat de doamne inginere.

cainele ca mancare pentru inginerii chinezi

Avem si o micro bibliotecă a grupului, 4-5 cărti. „China the beautiful, Chinese cooking”, una potrivita pt. mediu – „Chinese for dummies” cu subtitlul „Chinese for the total idiot”, o carte de inginerie din anii ’80, oricum e un loc tehnic. Una cu „food around the globe”, de Shapiro. Folositoare carte, dă amanunte despre mancare dar mai ales despre istorie. La capitolul nostru, m-am umplut de rusine. Cate persecutii, lucruri urate, religie… Chiar mă gandeam ca să rup, in secret, paginile. Numai la noi cică e asa, nimic la rusi, unguri…

cineza pentru idioti

Sheful, „old timer”, ca de obicei nu mă inghite dar păstram amandoi distanta. E inamorat de orice este chinezesc – respectiv mancare si „chit-chat” cu doamnele.

Ghici ce sunt astia - sobolani? Ati ghicit!

Nimeni nu miscă, toată lumea e stresată la maximum. As putea scrie o carte.

Totul este „plan’, schedules, cam o treime din timp sunt in sedinte unde planificăm sau dăm explicatii de ce suntem in urma planului.

Ca pe vremurile de aur:

„Ce mai faci băi?’

„Mă doare in … de plan!”

Azi e, să-i zic frumos, zi de odihna, neplătita pt. mine.

„Election Day” carevasăzică.

Li s-a spus si toti au inteles, n-ai voie să zici nimic controversat, nu vorbesti nimic despre religie si politică.

Numai musulmanii ne dau „free lunch” cand se sărbatoreste sfarsitul perioadei cand nu mănanca ei pana seara. Dar asta nu e ceva „religios”, e „cute”. Singura intrebare, cu fior in glas: „trebe’ să aducem si noi ceva?” Si răspunsul: ‘nu nimic” le-a descretit fruntile crestinilor. Tot ăia au băi speciale unde se spală ei inainte de prayers. Am intrebat ceva persoane că daca nu e cumva discriminare, că noi nu putem să avem nici Bible study. si persoana, zice cu intelegere: „Inainte se spălau in chiuvetele din closete si se făcea apă pe jos, acum au locul lor…” Cu alte cuvinte nimic religios, ci o problemă strict gospodarească.”