Mediatizarea morţii Mădălinei Manole, făcută la întâmplare, sau după o tehnică perfect pusă la punct?

În urma morţii Mădălinei Manole, o bună parte din presă şi-a dat arama pe faţă, folosind ocazia pentru a-şi manifesta dispreţul faţă de biserică şi „dragostea” faţă de falşii vindecători ai sufletului. Duhovnicii au fost numiţi „vraci de mânăstire”, iar tonul isteric cu care s-a reproşat familiei că nu au dus-o legată la psihiatrie pe Mădălina, nu lasă loc de dubii asupra afiliaţiilor unor trusturi de presă din România.

Unde mai pui felul morbid în care au fost redate toate detaliile înconjurând tragicul eveniment, datorită căruia acum ne parvine vestea tristă că peste 50 de români s-au sinucis în acest scurt răstimp, în majoritatea lor femei şi da, în majoritatea lor cu Furadan.

Cum să ne explicăm noi repetarea obsesivă a afirmaţiei: „1 singur ml e suficient să te omoare, iar Mădălina a băut 400ml!„, combinat cu arătarea continuă a produsului, unui popor care e tot mai labil din cauza greutăţilor îndurate, dar mai ales din cauza îndepărtării de Biserică?  Nu s-ar spune că cei care controlează televiziunile ştiu exact ce fac? Intenţionez să demonstrez că da, căci planurile de manipulare psiho-socială a ţărilor creştine sunt vechi şi mai diabolice decât poate o minte normală să creadă.

Nu vă înşelaţi, echilibrul unui suflet nu vine ca urmare a administrării unor pilule psihotrope, oricât ar vrea asta să se erijeze pe post de ştiinţă, ci numai prin taina Spovedaniei, la un duhovnic priceput. Altfel, e ca şi cum am purta aceeaşi cămaşă (sufletul) îmbâcsită de murdărie (păcatele noastre), timp de ani de zile, fără să o spălam (Sf. Spovedanie). Ce propune psihiatria, e aruncarea unor chimicale peste murdăria respectivă, ca prin amestecul lor, cămaşa să-şi recapete aspectul cât de cât plăcut ( controlarea simptomelor, în locul adevăratei vindecării a sufletului ).

Vă propun deci în continuare să aflăm metodele exacte folosite de către controlorii societăţii, pentru a o distruge şi îndobitoci. Cei care le-au inventat pe vremuri, le-au perfectat mai apoi prin agenţiile de reclame şi studiourile de televiziune din Hollywood şi New York, astfel încât mreaja este aproape imposibil de evitat, dacă le privim prestaţiile la televizor. Să vedem despre ce este vorba:

Psihopolitica este arta si stiinta stabilirii si mentinerii dominatiei asupra gandirii si atasamentului indivizilor, functionarilor, departamentelor si maselor si a realizarii cuceririi natiunilor dusmane prin „insanatosire mentala„.

Serviciile secrete de la Moscova au constituit o „academie a crimei”, unde erau chemati discipoli din toata lumea pentru a fi instruiti in „arta” de a modifica psihicul oamenilor, de a modifica vechea lor mentalitate, devenind inofensivi sau fanatici comunisti. Acest scop scuza orice mijloace folosite. S-a conceput si un manual continand incredibile instructiuni, greu de imaginat pentru o minte normala.
Textul manualului e precedat de prelegerea tinuta la inaugurarea cursului de psihopolitica de la Moscova in 1936 de catre Beria, unul dintre primii sefi ai NKVD.

Cuvantarea lui Beria – Prelegere tinuta la inaugurarea cursului de psihopolitica

Moscova, 1936 Studenti americani ai Universitatii Lenin, fiti bine veniti la aceste cursuri privind psihopolitica. Psihopolitica este o parte importanta, desi mai putin cunoscuta, a geopoliticii. Ea este mai putin cunoscuta fiindca se adreseaza unor cadre cu o inalta educatie, stratul superior al „insanatosirii mentale”. Obiectivele noastre principale sunt promovate in mod eficient prin psihopolitica. Primul nostru demers, si cel mai important, este sa producem maximum de haos in cultura dusmanului. Fructele noastre se dezvolta in haos, neincredere, depresiune economica si nesiguranta stiintifica. Doar gloatele trudite pot gasi liniste numai in statul comunist promis de noi, doar comunismul poate rezolva problemele maselor.
Psihopoliticianul trebuie sa munceasca serios ca sa produca maximum de haos in domeniile „insanatosirii mentale”.